Există o mulțime de idei și percepții despre analiza aplicată a comportamentului, iar de-a lungul timpului au existat numeroase tendințe de a „împrumuta” programe din planurile de intervenție de succes. Este însă esențial să înțelegem faptul că ABA nu reprezintă un set de programe și că stabilirea planului de intervenție, respectiv selectarea programelor și a obiectivelor în terapie trebuie sa fie realizate individualizat, pentru fiecare copil în parte, în funcție de o serie de factori ce pot determina rezultatele ulterioare.

Copiii pot avea un ritm diferit de asimilare a informațiilor, au preferințe și abilități diferite, precum și dificultăți de învățare sau comportamente inadecvate determinate de factori multipli, cu funcții variate. Așadar, planul de intervenție necesită o permanentă ajustare și evaluare, pornind de la motivația și performanțele fiecărui copil.

Ce este ABA?

Analiza aplicată a comportamentului este procesul de aplicare sistematică a intervențiilor bazate pe principiile învățării, pentru a îmbunătăți abilitățile care au importanță sociala.

ABA este o disciplină care implică date obiective în procesul de selectare a deciziilor optime și de implementare a programelor individualizate. Obiectivele intervenției sunt reevaluare constant pentru a determina efectul acesteia asupra comportamentului, iar datele colectate ne oferă posibilitatea de a verifica dacă intervenția și modificarile propuse sunt eficiente.

În ce poate fi aplicată ABA?

Răspunsul este simplu: în aproape orice. Dacă este un comportament și poate fi observat, principiile ABA ne ajută să-l modificăm, adică să-l creștem sau să-l diminuam eficient.

Fiecare analist comportamental este responsabil de îmbunătățirea comportamentelor semnificative din punct de vedere social. Acestea includ comunicarea, abilitățile sociale, academice, de autonomie personală, adaptative și de lucru.

Câtă terapie ABA este necesară?

Aceasta este o întrebare des întâlnită, care nu are însă un singur raspuns. Cercetările susțin că este necesar un minim de 25 de ore pe săptămână de intervenție comportamentală intensivă, în cazul copiilor cu autism. Niciun studiu nu poate indica numărul optim de ore necesare deoarece există o serie de factori implicați în evoluția fiecărui copil în parte.

ABA trebuie încorporată însă în stilul de viață al familiei, astfel încât fiecare parinte să învețe principiile terapiei și cum să le aplice eficient, în contextele naturale, care apar de-a lungul unei zile.

Care este rolul părintelui în programul ABA?

Părinții sunt indispensabili în programul de intervenție al copilului, având un rol foarte important. Studiile demonstrează că rezultatele copiilor ai căror părinți se implică activ pe parcursul terapiei, sunt mult mai bune.

Argumentele care susțin implicarea activă a familiei sunt numeroase:

Părinții iși cunosc cel mai bine copilul și pot oferi informații importante despre acesta, care să ghideze programul de terapie ABA.

Părinții pot continua să prompteze sau să întărească comportamentele copilului în medii variate, acestea fiind componente esențiale ale generalizării.

Nu în ultimul rând, părinții pot înregistra comportamentele copilului acasă sau în alte situații sociale, oferind informații importante despre posibilele funcții ale comportamentelor.

Componentele unui program eficient

Modificarea antecedentelor – presupune modificarea evenimentelor contextuale sau stimulilor care preced comportamentul. Aceste modificări sunt realizate pentru a mări șansele ca un comportament țintă să fie atins cu succes. Exemplele includ: procedurile de prompt/ reducere a acestora, momentum comportamental, operații de motivare artificiale, intervalele inter-trial, încorporarea intereselor speciale ale copilului etc.

Intervenția comportamentală – programe realizate pentru a reduce comportamentele „problemă” și de a crește comportamentele alternative funcționale. Exemplele includ: training de comunicare funcțională, înlănțuirea, training trial-uri distincte (discrete trial), cereri, generalizare, întărire, modelare, etc.

Intervenție intensivă și completă – Programele eficiente se bazează pe intervenție intensivă (25 h/ săpt +) și pe aplicarea intervenției în medii variate: centru, acasă, la gradiniță, la scoală, în alte medii sociale.

Joint attention – programe realizate pentru a învăța copilul să răspundă solicitărilor sociale ale celorlalți, sau să inițieze interacțiune sociala. Exemplele includ: să arate cu degetul, să arate obiecte sau activități unei alte persoane, să urmărească privirea celuilalt.

Modelarea – adulții sau colegii demonstrează comportamentele țintă, iar copilul le poate imita. Pentru aceasta, sunt necesare abilități de imitație. Modelarea este adesea combinată cu strategii de prompt și întărire, care asistă copilul în a achiziționa abilități de imitație.

Strategii de învățare incidentală – utilizarea oportunităților de interacțiune initiațe de către copil pentru a-l învața pe acesta abilități funcționale, în mediul natural. Aceasta intervenție presupune oferirea unui mediu care să-l stimuleze pe copil, modelarea jocului, oferirea oportunităților de a alege, încurajarea conversației și întărirea fiecărei încercări de interacțiune.

Training-ul colegilor – presupune oferirea de training și predarea unor strategii de interacțiune (de joc și sociale) colegilor sau copiilor de aceeași vârstă, care să poată comunica mai eficient cu copiii cu TSA și care să se implice în activități comune. În completarea acestuia, programul poate presupune instruirea cadrelor didactice sau altor persoane care interacționează frecvent cu copilul.

Training-ul răspunsurilor pivot (Pivotal Response Training) – Programul este realizat pentru a atinge anumite comportamente pivot, care conduc ulterior la îmbunătățirea altor comportamente sau arii de abilități. Acestea includ: motivația de a se angaja în comunicare socială, auto-monitorizarea, oferirea de răspunsuri la indicații multiple, etc.

Orarul vizual – copilul învață să urmarească o listă de sarcini, de activități sau pașii necesari pentru a finaliza o activitate specifică. Orarul vizual este individualizat și conține imagini sau cuvinte și este însoțit de alte intervenții comportamentale, inclusiv de întarire.

Self-management sau auto-monitorizare – această intervenție îl ajută pe copil să-și regleze comportamentul și să-l monitorizeze independent, asigurându-i un întăritor eficient pentru aceasta.

Intervenții bazate pe povești sociale – presupun o descriere verbală sau scrisă a situațiilor în care anumite comportamente apar sau nu. Poveștile oferă raspunsuri de tipul: cine, ce, când, unde și de ce în ceea ce privește interacșiunea socială și dezvoltă abilitățile de perspective taking.

Primii pași pentru a începe terapia ABA

Pasul 1

Primul pas pentru a începe terapia este realizarea unei evaluări inițiale, care să indice nivelul abilităților copilului.

Fiecare părinte trebuie să încerce cât mai repede să obțină o evaluare completă, care presupune:

– evaluare medicală, de tip psihiatric, care să ofere inormații despre diagnosticul copilului. Diagnosticul este important pentru a face diferențierea între autism, sindrom Asperger, tulburare pervazivă de dezvoltare sau alte tulburări. Se recomandă efectuarea unei evaluări medicale anuale. Cele mai cunoscute teste de diagnosticare sunt: Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS), Autism Diagnostic Interview Revised (ADI-R), PDD Behavior Inventory (PDD-BI), Childhood Autism Rating Scale (CARS) and Gilliam Autism Rating Scale (GARS).

– evaluare psihologică, realizată de către un psiholog specializat în analiza aplicată a comportamentului. Acest tip de evaluare va oferi informații despre nivelul abilităților pe fiecare arie de dezvoltare sau pe o arie specifică.

Evaluarea psiho-comportamentală nu oferă informații despre diagnosticul copilului, ci determină abilitățile necesare copilului, în funcție de vârsta acestuia, oferind suport în dezvoltarea planului de intervenție.

Pasul 2

Pasul doi constă în solicitarea serviciilor specializate ABA. Programul de intervenție poate fi implementat în cadrul centrelor de terapie sau la domiciliu, iar echipa este formată din 2-3 terapeuți și consultant. Despre beneficiile terapiei realizate în cadrul unui centru sau web acasă puteți afla mai multe în articolul ”Terapia la domiciliu vs. terapia în centru”, de pe site-ul nostru.

Există câteva tipuri de formare acreditată a specialistilor care lucrează în domeniu, care oferă anumite garanții cu privire la profesionalismul serviciilor oferite. Acreditarea este internațională și se referă la certificările de tip BCBA, BCaBA și RBT. Mai multe informații se pot afla pe http://bacb.com. Calificarea, experiența și profesionalismul echipei sunt necesare pentru eficientizarea procesului de terapie.

Pasul 3

Implementarea terapiei. Training-ul oferit părinților este o primă oportunitate pentru a învăța tehnici eficiente de lucru și de interacțiune adecvată cu propriul copil sau de management al comportamentelor inadecvate. Este important ca familia să urmarească înregistrari ale ședințelor de terapie, să solicite informații consultantului și terapeuților, menite să ajute în lucrul cu copilul și să creeze oportunități naturale de învațare pentru acesta.

Claudia Matei

Psiholog, BCaBA