Tulburările comportamentale și cele psihiatrice apar frecvent în rândul persoanelor diagnosticate cu tulburare de spectru autist. Aceste comorbiditati interferează adesea cu procesul terapeutic de recuperare, cât și cu tratamentul farmacologic, tocmai datorită complexității manifestărilor și procesului dificil de diagnosticare corectă a acestor tulburări. Identificarea timpurie a acestor comorbiditati ar putea ajuta cu siguranță întregul procesul therapeutic, oferind o imagine de ansambu extrem de specifică pentru fiecare simptom în parte.
Identificarea comorbiditatilor psihiatrice rămâne o provocare majoră pentru clinicieni, prin natura ei, tulburarea de spectru autist îngreunând senificativ orice proces de diagnosticare a tulburărilor psihiatrice, în principal din cauza incapacității persoanei cu TSA de a-și evalua propriul comportament sau din cauza impactului pe care îl pot avea aceste comorbiditati asupra sănătății mintale.
Putem suspecta prezența unei alte tulburări alături de TSA atunci când caracteristicile de bază nu reușesc să explice deprecierea comportamentală sau atunci când există o schimbare vizibilă în comportamentul persoanei cu TSA față de momentul inițial sau, în anumite cazuri, atunci când persoană cu TSA nu răspunde la intervențiile terapeutice așa cum era de așteptat.
Simonoff și colab. au utilizat evaluări structurate într-un eșantion de 225 de copii diagnosticați cu TSA iar rezultatele studiilor au arătat că 70,8 % dintre copiii studiați au cel puțin încă un alt diagnostic psihiatric pe lângă cel de TSA. Cele mai frecvente tulburări care au apărut în comorbiditate cu TSA au fost:
– Tulburare de anxietate socială 29,2%
– Deficit de atenție și hiperactivitate ( ADHD) 28,1%
– Tulburare de opoziție 28,1%
– Tulburare de anxietate generalizată 13,4%
– Tulburare de panică 10,1%
– Enureză 11%
– Tulburare depresivă majoră 0,9%
– Tulburare distimica 0,5%
– Tulburare obsesiv compulsiva 8,2%
– Tulburare de conduită 3,2%
Agresivitatea și comportamentul auto-agresiv
În descrierea comportamentelor maladaptative, pentru a include agresivitatea și comportamentele de auto-agresivitate, problemele medicale secundare, ar trebui luați în considerare factorii cauzali ai acestor manifestări. Crizele de epilepsie, problemele gastro-intestinale, menstruația sau durerea sunt doar câteva dintre aceste exemple. De asemenea, este important să se evalueze și factorii de stres din mediu care pot precipita astfel de comportamente. Analiza funcțională este imperativă în identificarea factorilor care pot declanșa, perpetua sau întări comportamentul nedorit. Analiză funcțională va ajută la stabilirea unor intervenții comportamentale specifice care pot ameliora semnificativ aceste comportamente indezirabile.
Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburarea obsesiv compulsivă este caracterizată de gânduri sau imagini recurente și intruzive precum și de comportamente repetitive care pot altera semnificativ comportamentul, complianța și procesul de învățare pentru copiii diagnosticați și cu TSA. Tulburarea începe frecvent în copilărie sau în adolescență iar în cazul copiilor cu TSA este dificil de diagnosticat din cauza similarității manifestărilor cu stereotipiile care se întâlnesc la majoritatea copiilor cu TSA.
ADHD
Tulburarea de atenție și hiperactivitate (ADHD) este caracterizată prin neatenție, hiperactivitate și impulsivitate, aceste maifestari apărând în mai multe medii și în mai multe situații.
Comorbiditatea dintre ADHD și TSA se întâlnește destul de frecvent, studiile indicând o incidență de 40 % între cele două.
Sindromul Tourette
Sindromul Tourette este o tulburare neuropsihiatrică ereditară, caracterizată prin ticuri motrice și verbal/vocale, prevalența acestora variind de la 0,4% la 3,8%.
Pentru a înțelege mai bine care este diferența între ticuri și autostimularile copiilor cu TSA , privim studiul lui Kano și colab. care a subliniat câteva caracteristici distinctive: ticurile sunt de obicei simple și aleatorii, implică fața, gâtul și umerii, par să reacționeze la o stare interioară de tensiune, fluctuează și par să fie temporat suprimabile. Diferența între cele două manifestări este că stereotipiile sunt mai frecvente, implică de obicei întregul corp și sunt mai puțin supuse influenței mediului, fiind analizate în asociere cu deficitele senzoriale.
Depresia
Prevalența depresiei în cazul persoanelor cu TSA variază de la 0,9 la 10%. Multiplele cercetări au relevat faptul că ratele de apariție a depresiei sunt direct corelate cu un nivel mai ridicat de funcționare și adaptare, o mai bună cunoaștere sau conștientizare a propriilor comportamente precum și un nivel cognitiv ridicat.
Diagnosticul depresiei se bazează pe evaluarea propriilor trăiri și sentimente și modul în care acestea influențează funcționarea zilnică a individului. În cazul persoanelor cu TSA, diagnosticarea este dificilă din cauza dificultăților pe care aceștia le înregistrează pe planul social și al comunicării.
Vickerstaf și colegii au descoperit o asociere semnificativă între percepția de sine și dezvoltarea abilităților sociale și apariția primelor simptome ale tulburării depresive.
Anxietatea
În contextul clinic, preocupările legate de anxietate se numără printre cele mai frecvente probleme ale copiilor diagnosticați cu tulburare de spectru autist. Simonoff și colab. au realizat un studiu în care au cuprins un eșantion de 112 copii cu TSA cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani și au descoperit că 41,9% dintre aceștia au tulburare de anxietate. Anxietatea socială a fost cea mai răspândită ( 29,2%). Rezultate similare au fost obținute și în urma studiului întreprins de Sukhodolsky și colab., care au studiat un grup de 171 de copii diagnosticați cu TSA, cu vârsta cuprinsă între 5 și 14 ani, găsind cel puțin o tulburare de anxietate la 43% dintre aceștia.
Tulburările de alimentație
Problemele în alimentație apar adesea în rândul copiilor cu tulburare de spectru autist. Acestea pot apărea sub forma refuzului anumitor texturi sau culori, supraalimentarea, acceptarea unui număr extrem de redus de alimente sau anorexie.
Comorbiditatea în tulburarea de spectru autist este foarte des întâlnită și are efecte majore asupra dezvoltării globale a copilului și influențează major procesul terapeutic. Diagnosticarea și tratarea separată a tuturor tulburărilor psihiatrice poate avea un impact extrem de important pentru recuperarea copilului cu tulburare de spectru autist, în special pentru că astfel se poate îmbunătăți semnificativ funcționarea generală și astfel se pot atenua simptomele.
Prezența unei afecțiuni comorbide trebuie luată în considerare atunci când există modificări față de funcționarea inițială sau atunci când noile simptome nu își găsesc răspuns în mediu sau în alte cauze medicale diagnosticate.