Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a precizat, recent, că își propune să actualizeze Codul Ocupațiilor din România (COR), întrucât acesta conține foarte multe ocupații care nu mai există, în timp ce unele ocupații de actualitate nu sunt incluse. Au fost identificate aproximativ 100 de meserii noi care vin să răspundă evoluţiilor.

Potrivit Ralucăi Turcan, 189 de ocupații din COR nu se mai practică astăzi. Iar alte 1.787 existente în Clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO) nu se regăsesc în Codul Ocupațiilor din România.

„Angajatorii au confirmat faptul că, în formula de acum, Codul ocupațiilor este cu mult depășit de realitatea din piață. În locul celor vechi urmează să fie introduse în COR ocupații de actualitate, precum arhitect de interior, auditor de securitate cibernetică sau analist comportamental, meseria pe care încercăm să o introducem în COR din 2019. Analistul comportamental este profesionistul care furnizează servicii conexe actului medical constând în realizarea planurilor de intervenție pe baza principiilor analizei comportamentale. Analistul comportamental este acum ocupație introdusă în COR. După 20 de ani de practică în analiza comportamentală în România, avem în sfârșit recunoscută ocupația”, a declarat Anca Dumitrescu, Președinte Autism Voice.

Demersul a fost inițiat în toamna anului 2019 de către Institutul ABA România, Autism Voice și Help Autism, iar acum, după 2 ani, ocupația a fost introdusă în Codul Meseriilor, urmând să înceapă procedurile pentru reglementarea profesiei de analist comportamental în Parlamentul României.

Specialiștii Institutului ABA România lucrează deja la dezvoltarea standardelor astfel încât analistul comportamental să devină o profesie, cu propriile standarde și criterii de acreditare, mai ales acum când ocupația este deja în COR.

Introducerea ocupației în COR și ulterior crearea standardelor pentru a practica profesia de analist comportamental va reglementa foarte multe aspecte deficitare în domeniul serviciilor pentru copiii cu autism în special.

Până acum nu au existat criterii clare pentru cei care practică terapia ABA, lucru care a dus în multe situații la o slabă calitate a serviciilor oferite, precum și la neîncrederea în profesioniștii calificați.O altă problemă este că până în prezent oricine acumula experiență practică putea să ofere servicii ABA, fară a parcurge un program de formare și a atinge criterii impuse în dezvoltarea profesională.Aceste aspecte vor fi reglementate odată cu introducerea în COR și stabilirea standardelor pentru profesie.

Până în prezent toți cei care practică ABA respectând criterii minime în formarea profesională, au făcut-o sub egida profesiei de psiholog, lucru care este eficient până la un punct, dar era nevoie de o reglementare clară.

Programele de formare recunoscute de Colegiul Psihologilor din România ce pot fi parcurse pentru obținerea dreptului de liberă practică ca psiholog, nu includ nici un program de lungă durată în analiza comportamentală aplicată.

Psihologii care doresc să obțină drept de liberă practică și să se specializeze și pe ABA sunt constrânși să facă dublă formare. O formare pentru a obține dreptul de liberă practică oferit de Colegiul Psihologilor din România, și o altă formare în analiza comportamentală aplicată (Cursuri de lungă durată în afara țării. În prezent există un singur curs posuniversitar în analiza aplicată a comportamentului la Universitatea de Vest din Timișoara).

Acest aspect duce la dublarea costurilor pentru a deveni specialist, aspect extrem de dificil de acoperit de către un absolvent de facultate. Pe lângă problema legată de costuri, mai este și una legată de practică. Foarte mulți psihologi nu practică în domeniul în care își obțin dreptul de liberă practică oferit de Colegiul Psihologilor, ci practica lor este în analiza comportamentală aplicată.

Neexistând programe de formare de lungă durată în analiza comportamentală aplicată, Colegiul Psihologilor nu poate evalua activitatea celor care practică analiza comportamentală aplicată.

Reglementarea profesiei de analist comportamental nu anulează importanța psihologului și nici nu se pune problema că analiștii comportamentali nu recunosc expertiza psihologilor cu formare în terapia cognitiv comportamentală și experiența practică în lucrul cu copiii cu autism, era însă absolut necesar delimitarea profesiei de psiholog conform standardelor impuse de Colegiul Psihologilor de profesia de analist comportamental conform standardelor impuse de Institutul ABA România.

Institutul ABA România va crea standardele profesiei ținând cont de cele internaționale impuse de BACB, adaptate la situația din România în prezent.

Standardele pentru profesia de analist comportamental vor avea în vedere reglementarea următoarelor aspecte:

  • Criteriile minime obligatorii pentru a accesa profesia de analist comportamental
  • Atribuțiile și responsabilitățile analistului comportamental
  • Curricula de formare pentru programele de formare în analiza aplicată a comportamentului
  • Recunoașterea automată ca analiști comportamentali pentru specialiștii acreditați international – Board Certifide Behavior Analyst.
  • Recunoașterea studiilor pentru cei care au terminat un program de formare în afara țării.
  • Forma de organizare pentru exercitarea profesiei de analist comportamental.

Aceste puncte sunt în lucru și vor fi comunicate în momentul finalizării standardelor și aprobarea unui act normativ care să reglementeze profesia de analist comportamental.

Analistul comportamental a fost recunoscut ca specialist ce poate lucra în următoarele domenii:

  1. a) management organizațional;
  2. b) comportamentul gerontologic-geriatric;
  3. c) sănatate și sport;
  4. d) reabilitarea leziunilor cerebrale;
  5. e) intervenția comportamentală în tulburări mentale;
  6. f) domeniul clinic;
  7. g) domeniul sportiv;
  8. h) educație;
  9. i) sustenabilitatea mediului;
  10. j) intervenții comportamentale în abuzul de substanțe;
  11. k) intervenții comportamentale în pediatrie.

Analistul comportamental va furniza servicii conexe actului medical constând în realizarea planurilor de intervenție pe baza principiilor analizei comportamentale aplicate.