Copiii cu autism au adesea probleme în a înțelege gândurile și sentimentele altora, iar unii pot compensa acest lucru prin crearea de scripturi și prin utilizarea altor strategii învățate pentru a naviga în situații sociale. Dar această compensație vine la un cost: copiii care se angajează  devin neobișnuit de anxioși,  sugerează un nou studiu.

Acești copii înregistrează  scoruri ridicate la testele inteligenței verbale și la un set de abilităti mentale numite funcții executive.

Compensația se poate dovedi utilă pentru persoanele care nu au dezvoltată o bună abilitate în ceea ce privește teoria minții, precum și abilitatea de a înțelege dorințele și intențiile celorlalți.

„Credem că aceste persoane sunt destul de bune pentru a-și compensa dificultățile cu teoria minții”, spune Lucy Livingston, student în laboratorul lui Francesca Happé de la King’s College din Londra, care a lucrat la studiu. „[Dar] dovezile sugerează că ar putea exista un fel de consecință negativă pentru compensare.”

Constatările sugerează că medicii clinicieni ar trebui să încerce să identifice  acești copiii și să-i directioneaze spre terapii care pot  diminua nivelul de anxietate și, de asemenea, pot să le îmbunătățească abilitățile  sociale.

„Dacă puteți diminua anxietatea, veți da copiilor posibilitatea de a compensa mai eficient pentru că stresul este mult diminuat”, spune David Skuse, profesor de științe comportamentale de la University College London, care nu a fost implicat în cercetare. „Aici văd scopul intervenției.”

Măsuri de măsurare:

Studiul a inclus 136 de copii cu autism sau TSA, cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani, care fac parte din Studiul de Relații Sociale din Marea Britanie.  Cercetătorii au evaluat comportamnetele copiilor utilizând Planul de observare a diagnosticului autismului (ADOS).

Copiii și părinții lor au completat chestionare pentru a evalua nivelul de anxietate al copiilor. Au fost testate, de asemenea,  inteligența verbală și nonverbală (IQ) și au efectuat sarcini care le evaluează teoria minții și funcția executivă – inclusiv memoria pe termen scurt și abilitatea de a trece de la o sarcină la alta.

Printre copiii cu dificultăți de dezvoltare în ceea ce priveste teoria minții, aproximativ jumătate au arătat abilități sociale puternice pe ADOS, sugerând că acestea compenseaza deficitele lor sociale.

Copiii care au compensat, au înregistrat, în medie, 93 puncte de inteligență verbală, cu 9 puncte mai mult decât media celorlalți. Copiii care compensează au, de asemenea, o funcție executivă mai bună decât cei care nu o fac.

Acești copii raportează și rate mai mari de anxietate, deși această diferență nu este reflectată în rapoartele părintelui. Studiul a apărut pe 26 martie în Jurnalul Psihologiei Copilului și al Psihiatriei.

„Rezultatele merg în direcția în care te-ai aștepta: un IQ mai înalt, o funcție de execuție mai bună și o anxietate mai mare”, spune Skuse.

Cercetătorii nu au găsit nicio corelație între compensare și sex, în ciuda muncii care sugerează că apare camuflarea mai frecvent la fete. Camuflarea implică mascarea problemelor sociale prin copierea comportamentului celorlalți. Dar băieții au depășit fetele de la 112 la 24 în studiu, astfel încât cercetătorii ar putea avea nevoie de numere mai bune pentru a găsi o diferență.

Înțelegere limitată:

Cercetătorii încă nu știu exact cât este compensația pe scară largă sau cine este cel mai probabil să utilizeze tehnica.

„În prezent, avem o înțelegere foarte limitată”, spune Lauren Kenworthy, profesor asociat de neurologie, pediatrie și psihiatrie la Universitatea George Washington din Washington, D.C., care nu a fost implicat în lucrare. „Această lucrare se află în centrul atenției noastre asupra compensării.”

Rezultatele sunt preliminare, iar capacitatea individului de a compensa poate fi diferită în afara unui set clinic.

Studiul se bazează pe „o interacțiune destul de structurată cu doar un alt individ”, spune Livingston. „Compensarea în situațiile din lumea reală ar putea fi mult mai dificilă”.

Cercetătorii urmăresc să studieze compensațiile în medii sociale realiste, cum ar fi locurile de joacă sau săli de clasă. De asemenea, intenționează să ceară persoanelor care compensează, strategiile pe care le utilizează. Unul dintre obiective este acela de a determina dacă persoanele cu autism consideră că beneficiile sociale merită costul.

Sursa