Ignorarea comportamentelor nedorite ale copiilor este un proces cunoscut de catre majoritatea parintilor care sunt integrati in programe de terapie ABA. Cu toate acestea, procesul poate fi unul foarte dificil pentru acestia si este important sa luam in considerare acest lucru.

  1. Ce inseamna sa ignori un comportament?

 

A ignora un comportament (de exemplu, un cuvant urat spus de catre copil) nu presupune doar a nu ii atrage atentia verbal (nu mai vorbi urat!), ci a elimina orice fel de reactie ce poate avea rolul de intaritor (contactul vizual, zambetul, incruntarea, manipularea de obiecte cu scopul de a produce sunete, etc). In cazul in care nu exista riscul ca cel mic sa se raneasca, adultul se poate indeparta de el, sau chiar parasi camera.

  1. Ce comportamente NU ignoram

 

Parintii sunt sfatuiti sa ignore comportamente care au functia de obtinere a atentiei. Acest lucru se determina in urma analizei functionale. Cu toate acestea, exista si comportamente care nu pot fi ignorate in totalitate, precum autoagresivitatea  si manifestarile agresive grave. Multi copii cu autism se angajeaza in comportamente autoagresive pentru a obtine atentia celor din jur. Unii dintre ei nu se ranesc, lovindu-se de suprafete moi sau simuland comportamentul autoagresiv. In acest caz, parintii trebuie sa ignore comportamentul. Atunci cand copilul se loveste si isi produce rani, ignorarea nu este o solutie. La fel se intampla si in cazul comportamentelor agresive grave (atunci cand alte persoane din jur pot fi ranite).

  1. De ce este greu?
  • comportamentul creste in intensitate dupa ce este ignorat– acest lucru este firesc, intrucat comportamentul respectiv a fost intarit in prealabil. Atunci cand incepem sa il ignoram, el se intensifica. Acest lucru este greu de gestionat. De aceea, trebuie sa fiti hotarati atunci cand incepeti procesul si sa nu cedati!

 

  • Ignorarea comportamentelor in public– este, intr-adevar, foarte dificila; la magazin, in mijloace de transport sau pe strada, comportamentul copilului atrage atentia si celor din jur, iar acest lucru este neplacut. Mai mult decat atat, celelalte persoane pot sa acorde atentie copilului, ceea ce va afecta interventia; incercati sa va mentineti calmul si luati cu voi o a doua persoana care sa va poata ajuta; pentru inceput, puteti apela la ajutorul unui terapeut, care sa va insoteasca;

 

  • copilul se va simti ignorat, neglijat?- orice proces de ignorare a comportamentelor nedorite presupune si intarirea pozitiva a altor comportamente (Ce frumos vorbesti!; Ce cuminte esti!); copilul va fi laudat mereu de catre parinti si ignorat doar atunci cand se angajeaza in comportamente indezirabile; asadar, nu trebuie sa va faceti griji ca cel mic se va simti lipsit de afectiune;

 

  • oboseala si grijile din timpul zilei fac dificil procesul de ignorare a comportamentului- pot aparea momente cand simtiti ca nu puteti sa mai implementati aceasta interventie din cauza oboselii sau din cauza faptului ca cel mic se angajeaza in comportamente ce va impiedica sa va duceti la bun sfarsit activitatile (plange foarte tare, tipa); incercati sa ignorati comportamentul angajandu-va in alte activitati, parasind camera daca este posibil; nu uitati ca puteti prompta copilul sa comunice functional pentru a inlocui comportamentele disruptive (puneti-l sa va invite la joaca sau sa va atraga atentia intr-un mod adecvat);

 

Iata si cateva recomandari:

 

  • alegeti foarte clar comportamentul care doriti sa dispara si evitati pentru inceput sa interveniti asupra mai multor comportamente;
  • nu uitati de intarirea pozitiva– incurajati si laudati copilul atunci cand se comporta adecvat si evitati critica excesiva;
  • incepeti sa interveniti intai acasa sau in alte medii controlate pentru a creea un istoric si pentru a va pregati pentru momentul cand va trebui sa actionati in diferite locuri precum magazin, metrou, etc.
  • apelati la ajutor de specialitate atunci cand aveti nevoie; puneti intrebari si cereti consultanta din partea membrilor echipei si nu evitati sa comunicati dificultatile pe care le intampinati;
  • consecventa– odata ce ati stabilit ca veti aplica interventia asupra unui comportament, trebuie sa continuati pana cand acesta scade si sa nu cedati;
  • purtati o discutie cu ceilalti membri ai familiei si stabiliti impreuna cum veti reactiona la anumite comportamente, astfel incat sa evitati situatia in care copilul sa primeasca ce isi doreste de la alte persoane;
  • nu va ganditi la ce cred ceilalti– persoanele de pe strada sau din tramvai pot spune ca cel mic este rasfatat, prost crescut sau ca nu va purtati adecvat cu el-nu va ajuta cu nimic sa va ganditi la astfel de lucruri!

SUCCES!

Ioana Budau, Psiholog, Terapeut ABA