În cazul copiilor cu tulburare din spectrul autist sau cu alte tulburări de neurodezvoltare, întârzierile care apar pe aria limbajului și comunicării sunt extrem de răspândite.
Prezența deficitelor la nivelul limbajului și comunicării au efecte negative directe și semnificative asupra copilului, printre care se numară: nesatisfacerea nevoilor personale, incapacitatea de a achiziționa alte abilități cognitive specifice vârstei, generarea unor dificultăți la nivelul abilităților de socializare și chiar apariția unor comportamente problemă.
Stimularea și dezvoltarea abilității de a cere reprezintă elementul central care stă la baza dezvoltării limbajului și a abilităților de comunicare ale copilului.
Atunci când este dobândită, această abilitate îi va permite copilului să dețină mai mult control asupra mediului înconjurător, va stimula motivația copilului de a demonstra cât mai des comportamente verbale, precum va permite și dezvoltarea abilităților de interacțiune socială.
Astfel, intervenția timpurie în acest sens este esențială pentru o dezvoltare optimă a copilului.
Iată câțiva dintre cei mai importanți pași care pot fi urmați pentru dezvoltarea abilității de a cere:
-
Identificați motivația copilului pentru anumite obiecte sau activități – diferența fundamentală dintre etichetările pe care copilul le poate face și cereri se referă la faptul că, în cazul cererilor, comportamentul verbal demonstrat este urmat imediat de oferirea obiectului/acțiunii cerute și dorite de copil – ex: copilul cere “apă” și primește imediat apa, în timp ce în cazul etichetărilor, acestea sunt urmate de alte consecințe – ex: întăritori sociali (“Super, ai zis apa!”). Atunci când reușim să identificăm un număr variat de obiecte și activități preferate de copil, le putem utiliza pentru a manipula mediul și pentru a genera un număr cât mai mare de oportunități ca cel mic să facă cereri variate.
Spre exemplu, dacă identificăm faptul că celui mic îi plac foarte mult mașinile de jucărie, putem crea un joc cu curse de mașini, în care de fiecare dată când o mașină pornește, copilul trebuie să ceară acest lucru, spunând “mașina”. Imediat după aceea, mașina pornește în cursă.
-
Stabiliți forma răspunsului așteptat de la copil pentru a cere – este important ca forma răspunsului așteptat să fie stabilită foarte clar în funcție de vârsta și de nivelul de dezvoltare al copilului. Răspunsurile așteptate pot fi verbale sau non-verbale, iar acestea pot varia de la forme foarte simple – ex: doar prima silabă din cuvântul “mașina”, la forme mai complexe – ex: “Vreau mașina mare!”.
În general, la începutul training-ului de cereri, răspunsurile așteptate vor avea o formă cât mai simplă, accesibilă copilului, aceasta fiind modelată în timp, până când copilul reușește să realizeze cereri extinse.
-
Creați cât mai multe oportunități pentru a cere pe parcursul zilei – este esențială manipularea mediului înconjurător, astfel încât să existe cât mai multe oportunități pentru ca cel mic să poată cere obiectele/activitățile preferate în cadrul rutinelor zilnice, precum și în medii variate.
Spre exemplu, în timpul rutinei de baie, părintele poate crea numeroase oportunități pentru ca cel mic să ceară, de pildă, “bila”. De fiecare dată când copilul spune “bila”, părintele aruncă o bilă colorată în apă.
-
Ajutați-l pe copil să ceară – pentru început este esențială utilizarea prompt-urilor pentru ca cel mic să înțeleagă ce așteptăm de la el. Atunci când copilul își îndreaptă privirea sau întinde mâinile după un obiect, îl vom prompta verbal (denumim noi obiectul), iar apoi așteptăm 1-3 secunde pentru ca cel mic să ne imite. Atunci când copilul ne imită, primește imediat ceea ce a cerut.
Spre exemplu, atunci când copilul se îndreaptă către minge, îi blocăm accesul la aceasta, o denumim – “minge” – și apoi așteptăm ca cel mic să spună și el “minge”. Atunci când copilul spune minge, o primește imediat.
-
Încurajați apariția spontană a cererilor – este important ca după ce copilul înțelege ce trebuie să facă și reușește să facă cereri cu ajutor din partea noastră, ajutorul oferit să fie redus treptat (prompt fading), până când copilul reușește să demonstreze această abilitate în mod independent.
Implementarea timpurie a training-ului de cereri are, așadar, numeroase avantaje, dintre care:
-
Se pun bazele dezvoltării limbajului și comunicării;
-
Copilul devine independent, reușind să controleze mai ușor mediul înconjurător;
-
Crește frecvența și calitatea interacțiunilor sociale;
-
Reducerea comportamentelor problemă, precum și a comportamentelor stereotipe.
Desigur, pentru ca efectele să fie cele dorite, este esențial ca implementarea training-ului de cereri să fie realizat atât în cadrul ședințelor de terapie, cât și acasă și în alte medii, de către părinți și alte persoane semnificative pentru copil, în mod adecvat și consecvent.