Project Description
Aceasta Metodologie a fost aprobata prin Ordinul nr. 5574/2011 al Ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
METODOLOGIE din 7 octombrie 2011 privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
Învăţământul special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în unităţi de învăţământ de masă. Aceasta trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de învăţare/dezvoltare şi prin asigurarea reabilitării, recuperării şi compensării deficienţelor ori tulburărilor, dificultăţilor de învăţare. Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz.
Art. 2
Serviciile educaţionale de sprijin pentru persoane cu cerinţe educaţionale speciale se organizează şi funcţionează în conformitate cu principiile care guvernează învăţământul preuniversitar.
Art. 3
În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)deficienţă – absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (leziune anatomică, tulburare fiziologică sau psihologică) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident ori a unei perturbări, care îl împiedică să participe normal la activitate în societate;
b)educaţie specială – ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităţilor de învăţare şi asistenţă complexă de recuperare, compensare, psihoterapeutică, medicală, socială, culturală, adaptate persoanelor care nu reuşesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata şcolarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competenţelor de bază în vederea pregătirii pentru viaţa de adult;
c)şcoală specială – unitatea de învăţământ în care se asigură de către profesori specializaţi educaţie şi intervenţie psihopedagogică persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilităţi/deficienţe;
d)cerinţe educaţionale speciale (CES) – necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.);
e)integrare (şcolară) – procesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare;
f)incluziune (şcolară) – procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de unităţile de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunităţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora;
g)şcoală incluzivă – unitatea de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii şi reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare. Copiii/Elevii din aceste unităţi de învăţământ beneficiază de toate drepturile şi serviciile educaţionale, psihoterapeutice, medicale şi sociale, conform principiilor incluziunii sociale, echităţii şi al asigurării egalităţii de şanse;
h)adaptare curriculară – corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia;
i)profesor itinerant şi de sprijin – cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogie care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă, în colaborare cu toţi factorii implicaţi;
j)plan de servicii individualizat – modalitatea de programare şi coordonare coerentă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu CES integraţi în unităţi de învăţământ de masă, focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora;
k)program de intervenţie personalizat – instrumentul de proiectare şi implementare a activităţilor educaţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activităţilor de intervenţie şi atingerea finalităţilor prevăzute în planul de servicii individualizat;
l)centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi de asistenţă educaţională (CJRAE/CMBRAE) – unitatea specializată a învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar, care desfăşoară servicii de asistenţă psihopedagogică pentru părinţi, copii, cadre didactice şi care coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de către centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, mediatorii şcolari;
m)certificat de orientare şcolară şi profesională – documentul/actul oficial eliberat de către CJRAE/CMBRAE, conform prevederilor cuprinse în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care precizează diagnosticul/deficienţa şi orientează copiii, elevii şi tinerii cu CES în învăţământul de masă sau în învăţământul special;
n)incapacitate – limitările funcţionale cauzate de disfuncţionalităţi/deficienţe fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament;
o)handicap – dezavantajul social rezultat în urma unei deficienţe sau incapacităţi şi care limitează ori împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol aşteptat de societate;
p)dizabilitate – rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de viaţă ale acestui individ. Datorită acestei relaţii, impactul diverselor medii asupra aceluiaşi individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. „Dizabilitatea” este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii de participare, conform Clasificării internaţionale a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii;
q)CIF – Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, document elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2001;
r)afectare – o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice, inclusiv funcţiile mintale. Prin noţiunea de „anormalitate” se înţelege aici variaţiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei stabilită conform normelor standard măsurate), iar această noţiune trebuie utilizată exclusiv în acest sens, conform CIF;
s)funcţionare – termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare. Acestea denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali), conform CIF;
t)adaptare curriculară – corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilităţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerinţe educaţionale din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolară şi socială a acestuia;
u)educaţie incluzivă – procesul permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi;
v)şcoală profesională specială – instituţia şcolară care prin organizarea şi desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare facilitează integrarea socioprofesională a elevilor prin certificarea calificărilor profesionale;
w)liceu special – unitatea de învăţământ care organizează şi desfăşoară procesul de predare-învăţare-evaluare în mod special pentru elevii/tinerii cu deficienţe senzoriale şi motorii;
x)centru de educaţie specială, centru de resurse şi asistenţă educaţională, centru de zi, centrul de pedagogie curativă şi alte tipuri de centre – unităţi de învăţământ organizate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau de către organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES. Acestea sunt considerate alternative de educaţie specială al căror conţinut poate fi fundamentat şi pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freinet, Waldorf etc.);
y)atelier protejat – spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CES/dizabilităţi, cu care acestea desfăşoară activităţi de perfecţionare şi dezvoltare a abilităţilor, în vederea integrării în viaţa activă a tinerilor; atelierul poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezidenţiale sau în unităţi de învăţământ special.
CAPITOLUL II: Organizarea serviciilor educaţionale de sprijin
Art. 4
În vederea realizării atribuţiilor specifice în domeniul educaţiei integrate, CJRAE/CMBRAE organizează următoarele activităţi şi servicii:
a)evaluează şi orientează şcolar şi profesional, în colaborare cu specialiştii din unităţile şcolare, toţi copiii/elevii cu CES;
b)emite certificatul de orientare şcolară şi profesională;
c)identifică unităţile de învăţământ de masă de pe raza judeţului/municipiului Bucureşti care asigură cele mai bune condiţii de dezvoltare psihoindividuală în funcţie de tipul şi gradul deficienţei;
d)oferă consultanţă de specialitate tuturor unităţilor de învăţământ în vederea îndeplinirii condiţiilor optime pentru asigurarea serviciilor educaţionale de sprijin;
e)oferă consultanţă de specialitate pentru părinţi şi elevi;
f)organizează echipe multidisciplinare pentru depistarea tuturor copiilor/elevilor cu CES şi pentru aplicarea planurilor de servicii individualizate;
g)asigură servicii de orientare a formării continue prin parteneriate cu instituţii abilitate;
h)organizează întâlniri de lucru, simpozioane etc. în vederea diseminării exemplelor de bune practici în domeniul educaţiei incluzive;
i)identifică, în colaborare cu specialiştii unităţilor şcolare, copii/elevi cu dificultăţi de învăţare, dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat în situaţie de eşec şcolar ori în risc de abandon şcolar şi organizează echipe multidisciplinare care să asigure servicii de educaţie remedială, consiliere psihopedagogică în funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora.
CAPITOLUL III: Specificul serviciilor educaţionale de sprijin
Art. 5
Integrarea şcolară a persoanelor cu CES se realizează în unităţi de învăţământ de masă.
Art. 6
Pentru integrarea eficientă a persoanelor cu CES este necesară crearea unor servicii de sprijin specializate în asistenţa psihopedagogică de care să beneficieze copiii/elevii/tinerii integraţi, precum şi a unor servicii de consultanţă pentru cadrele didactice din şcoala incluzivă, ceilalţi elevi, familie şi comunitate.
Art. 7
Serviciile specializate necesare pentru realizarea integrării copiilor cu CES sunt asigurate de profesorii itineranţi şi de sprijin, în colaborare cu toţi factorii implicaţi.
Art. 8
(1)Pentru ocuparea unui post de profesor itinerant şi de sprijin trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
b)absolvirea unui master didactic cu durata de 2 ani, cu una din specializările din domeniul psihopedagogie;
c)efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială.
(2)Posturile de profesor itinerant şi de sprijin pot fi ocupate şi de absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior, studii de lungă durată, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.
(3)Absolvenţii altor specialităţi/facultăţi, titulari pe catedrele de profesor itinerant şi de sprijin, trebuie să îşi completeze studiile în termen de 6 ani de la aplicarea prezentei metodologii, prin master de 2 ani în psihopedagogie sau studii universitare de licenţă nivel 1 Bologna în domeniul psihopedagogiei.
Art. 9
(1)Posturile didactice de profesori itineranţi şi de sprijin sunt normate în cadrul unităţilor de învăţământ special, fiind ocupate prin concurs în conformitate cu prevederile art. 89 din Legea nr. 1/2011.
(2)În situaţia în care într-un judeţ nu există o unitate de învăţământ special, profesorul itinerant şi de sprijin este încadrat de către unitatea de învăţământ de masă care are cei mai mulţi copii/elevi cu CES integraţi.
(3)În funcţie de necesităţile locale, unităţile de învăţământ pot transforma posturi/catedre didactice în posturi de profesori itineranţi şi de sprijin.
Art. 10
Activitatea unui profesor itinerant şi de sprijin este normată ca activitate de învăţământ special, conform art. 262 alin. (3) pct. f) din Legea nr. 1/2011.
Art. 11
(1)Normarea şi încadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează astfel:
a)un post pentru 8-12 copii/elevi/tineri cu deficienţe moderate sau uşoare, integraţi individual ori în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unităţi de învăţământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore;
b)un post pentru 4-6 copii/elevi/tineri cu deficienţe grave, profunde sau asociate, integraţi individual ori în grup de 2-3 elevi în grupe/clase din unităţi de învăţământ de masă, echivalent normei de predare de 16 ore.
(2)Cele 16 ore/săptămână aferente normei de predare se realizează în activitate directă cu copilul/elevul integrat, în clasă sau în săli multifuncţionale/centre de resurse din unitatea de învăţământ unde este înscris copilul/elevul.
Art. 12
(1)Cel puţin jumătate din activitatea din cadrul celor 16 ore se desfăşoară în grupă/clasă, în timpul activităţilor/lecţiilor de predare-învăţare, în parteneriat cu cadrul didactic de la grupă/clasă.
(2)Activitatea directă cu copilul/elevul integrat, în săli multifuncţionale/centre de resurse din unitatea de învăţământ, se desfăşoară în afara orelor de curs.
(3)Numărul de ore şi disciplinele de învăţământ la care participă profesorul itinerant şi de sprijin sunt stabilite de comun acord cu cadrele didactice de la grupă/clasă.
Art. 13
(1)Categoriile de copii/elevi care beneficiază de serviciile educaţionale de sprijin sunt:
a)copii/elevi cu certificat de orientare şcolară şi profesională eliberat de comisia de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;
b)copii/elevi cu dificultăţi de învăţare, de dezvoltare sau de adaptare şcolară care se găsesc la un moment dat în situaţie de eşec şcolar sau în risc de abandon şcolar şi beneficiază de servicii de educaţie remedială/consiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasă/consilierului şcolar/profesorului logoped etc. În funcţie de evoluţia elevului, cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda evaluarea de către comisia din cadrul CJRAE/CMBRAE în vederea asigurării unui profesor itinerant şi de sprijin.
(2)Toţi copiii/elevii care au fost orientaţi şcolar către serviciile educaţionale de sprijin beneficiază de suportul psihopedagogie al unui profesor itinerant şi de sprijin.
Art. 14
În situaţia în care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, de pregătire corespunzătoare a clasei în care se află, deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin, acesta poate fi reorientat către o unitate de învăţământ special, în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 1/2011.
Art. 15
(1)În vederea depistării precoce, CJRAE/CMBRAE constituie echipe multidisciplinare care realizează evaluarea tuturor copiilor cu CES sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.
(2)Pentru realizarea activităţii prevăzute la alin. (1), CJRAE/CMBRAE obţine informaţii de la medici pediatri, medici de familie, psihologi, specialişti din direcţiile generale de asistenţă şi protecţia copilului, cadre didactice din creşe, grădiniţe şi centre de zi etc.
Art. 16
(1)Toţi copiii/elevii evaluaţi şi identificaţi cu CES sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE.
(2)Orientarea şcolară se face în funcţie de tipul şi gradul deficienţei, către unităţi de învăţământ de masă sau speciale, în conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 1/2011.
(3)În situaţia în care copilul este orientat şcolar spre unităţile de învăţământ de masă, acesta va beneficia şi de serviciile educaţionale de sprijin.
Art. 17
Copilul/Elevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către comisia internă de expertiză complexă din unitatea de învăţământ special la care este încadrat profesorul itinerant şi de sprijin, care oferă serviciile de sprijin.
Art. 18
Anual, comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care îl trimite, împreună cu dosarul elevului, comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE, propunând menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia, în funcţie de rezultatele evaluării.
Art. 19
Atribuţiile profesorului itinerant şi de sprijin sunt următoarele:
a)colaborează cu comisia internă de expertiză complexă din unitatea de învăţământ special în vederea preluării informaţiilor privind evaluarea şi planul de servicii individualizat al copilului/elevului cu CES integrat în învăţământul de masă;
b)colaborează cu toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ în care este înscris copilul/elevul în vederea realizării unei integrări şcolare eficiente şi a punerii în aplicare în mod unitar a planului de servicii individualizat;
c)elaborează şi pune în aplicare planul de intervenţie personalizat realizat pe baza planului de servicii individualizat, în parteneriat cu membrii echipei multidisciplinare;
d)realizează adaptarea curriculară în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă;
e)monitorizează aplicarea programelor curriculare adaptate şi evaluează, în parteneriat cu cadrele didactice de la grupă/clasă, rezultatele aplicării acestora;
f)realizează materiale didactice, instrumente de lucru şi de evaluare specifice în colaborare cu cadrele didactice de la grupa/clasa în care sunt elevi cu CES;
g)participă, în timpul orelor de predare-învăţare, la activităţile care se desfăşoară în clasă;
h)participă la activităţile educative şcolare şi extraşcolare din grupă/clasă în calitate de observator, consultant, coparticipant;
i)desfăşoară activităţi de stimulare cognitivă individuală sau în grup;
j)realizează evaluări periodice şi reproiectează programul de intervenţie personalizat în funcţie de rezultatele obţinute;
k)consiliază părinţii/tutorii copiilor/elevilor care beneficiază de serviciile de sprijin şi colaborează cu aceştia;
l)la cererea părinţilor/tutorilor şi/sau a cadrelor didactice poate recomanda evaluarea şi orientarea şcolară de către comisia din cadrul CJRAE/CMBRAE a tuturor acelor copii/elevi care au dificultăţi de învăţare şi nu beneficiază de servicii educaţionale de sprijin.
Art. 20
Profesorii itineranţi şi de sprijin sunt salarizaţi în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL IV: Facilităţi acordate unităţilor de învăţământ integratoare
Art. 21
În grupele/clasele în care sunt integraţi copii/elevi cu CES care beneficiază de servicii educaţionale de sprijin efectivele se diminuează cu 2 copii/elevi pentru fiecare copil/elev integrat.
Art. 22
Cadrele didactice din unităţile de învăţământ integratoare beneficiază de cursuri de formare în domeniul educaţiei incluzive, organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 23
(1)Cadrelor didactice care lucrează cu copii/elevi cu CES integraţi în unităţi de învăţământ de masă li se vor acorda în fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copil/elev integrat, dar nu mai mult de 10 puncte. De punctajul acordat beneficiază şi profesorul itinerant şi de sprijin.
(2)Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti ca, la întocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor, să stabilească pentru cadrele didactice din învăţământul de masă care integrează copii/elevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe în pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare.
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 24
Pentru elevii cu CES integraţi în unităţi de învăţământ de masă se asigură servicii educaţionale prin profesori itineranţi şi de sprijin pe durata învăţământului preşcolar şi pe întreaga perioadă a şcolarizării.
Art. 25
Pentru asigurarea egalităţii de şanse, toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art. 74 din Legea nr. 1/2011 şi la examenele/concursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora, pe baza recomandărilor formulate în certificatul de orientare şcolară şi profesională.
Art. 26
(1)Copiii/Elevii/Tinerii cu CES, integraţi în unităţile de învăţământ de masă, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel asigurat copiilor aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internatele sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(2)Drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 785 din data de 4 noiembrie 2011
