Piața muncii de la noi începe să conștientizeze provocările și oportunitățile legate de angajarea persoanelor neurodivergente, însă decalajul dintre intenție și acțiune îngreunează procesul de integrare.

Primul studiu privind integrarea persoanelor cu neurodiversitate pe piața muncii din România

Conform studiului, numărul persoanelor înregistrate oficial cu condiții mintale sau psihice, inclusiv autism, a crescut cu 7,5% între 2021 și 2024, un ritm dublu față de cel al dizabilităților fizice. În acest context, respondenții din aria neurodivergențelor se consideră în continuare invizibili pe piața muncii. Doar 12% dintre companii știu cu certitudine că au angajați neurodivergenți, în timp ce 56% recunosc că „probabil” au astfel de angajați, dar nu colectează date oficiale. Iar lipsa datelor de acest gen îngreunează dezvoltarea unor politici incluzive eficiente și afectează integrarea reală a acestor persoane.

Angajatorii recunosc beneficiile neurodiversității: 57% dintre companii evidențiază atenția la detalii a angajaților neurodivergenți, 53% apreciază creativitatea și potențialul de inovație, iar 45% menționează autenticitatea în comunicare. Mai mult, există o deschidere crescută către angajarea acestora – 42% dintre organizații declară o intenție moderată sau clară de a recruta persoane neurodivergente în următoarele 12 luni. Totuși, lipsa de experiență în integrarea lor, dificultatea gestionării situațiilor neprevăzute și temerile privind percepția tratamentului preferențial reprezintă bariere majore.

Un alt obstacol îl constituie cadrul legislativ. Deși Ordonanța nr. 127/2024 obligă companiile să angajeze persoane cu dizabilități, nu există politici clare care să vizeze nevoile specifice ale persoanelor neurodivergente. În lipsa unor măsuri concrete de sprijin și a unor resurse adaptate, angajatorii riscă să trateze integrarea neurodivergenților ca pe o simplă conformare birocratică, fără o schimbare reală a culturii organizaționale.

Studiul subliniază nevoia unei schimbări sistemice în abordarea neurodiversității la locul de muncă. Pe lângă inițiativele legislative, este esențială dezvoltarea unor strategii coerente de incluziune, programe de training pentru angajatori și o mai bună conștientizare a potențialului acestor persoane.

Cu doar 11% rată de angajare pentru persoanele cu dizabilități în România, față de 48% la nivel european, este clar că piața muncii are încă un drum lung de parcurs pentru a deveni cu adevărat incluzivă.

Rezumatul studiului poate fi consultat AICI.

Iar AICI, mai multe detalii despre programul Work Aid Kit, creat de Autism Voice, care pune față în față companiile, ce pot avea beneficii din angajarea persoanelor neurodivergente, și  candidații din sfera tulburărilor, care au nevoie, au dreptul și își doresc o viață normală și independentă.