Impactul febrei asupra comportamentului a reprezentat un interes al medicilor și cercetătorilor în medicină de sute de ani. Febra este un răspuns inflamator al organismului la un patogen sau la vătămarea țesutului. Prezența febrei este relaționată cu funcționarea neurologică și schimbări ale comportamentului, precum letargia și iritabilitatea, ceea ce duce la creșterea importanței tratamentelor de reducere a febrei.
Clinicienii care tratează copii cu TSA au raportat că o parte dintre aceștia, în perioadele febrile, manifestă o rată mai scăzută a retragerii sociale, momente de îmbunătățire a atenției și capacității de concentrare, abilități adaptative îmbunătățite, motivație socială și un limbaj mai bun.
Pornind de la aceste rapoarte, un studiu recent a comparat și investigat diferențele (demografice, comportamentale și genetice) din cadrul unor grupuri de copii cu TSA ai căror părinți au observat și nu au observat îmbunătățiri/ameliorări ale simptomelor în perioadele febrile.
Din 2152 de copii, doar 17% dintre părinți au raportat îmbunătățiri în perioada febrei în mai multe domenii, precum cogniția, comunicarea, comportamentele repetitive și interacțiunea socială.
Rezultatele acestui studiu au arătat că acești copii la care părinții au observat îmbunătățiri în perioadele cu febră au abilități cognitive și de limbaj mult mai scăzute decât copiii ai căror părinți nu au observat îmbunătățiri comportamentale în perioada de febră. De asemenea, s-a mai demostrat că micuții cu TSA în cazul cărora se observă o reducere a simptomelor manifestă mai multe comportamente repetitive.
Schimbările comportamentale din perioadele febrile sunt mai ușor de observat în cazul copiilor cu comportamente repetitive mai proeminente. Spre exemplu, se poate ca în momentele de febră, unii copii să manifeste o stare mai calmă (din cauza letargiei induse de febră) ceea ce rezultă în îmbunătățiri asupra anumitor arii, precum temperamentul, comunicarea, socializarea, comportamentele repetitive.
De asemenea, îmbunătățirile descrise de părinți pot fi mai ușor de observat în cazul copiilor care prezintă o dezvoltare mai slabă a limbajului receptiv și expresiv.
Încă nu s-a descoperit potențialul proces biologic care evidențiază rolul febrei asupra simptomelor tulburărilor de spectru autist. Astfel, mecanismele care pot conduce la îmbunătățiri la nivel simptomatic rămân încă necunoscute. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru o mai bună înțelegere a sistemului neural care poate susține schimbările comportamentale observate de părinți.
Studiul integral Children with autism spectrum disorder who improve with fever: Insights from the Simons Simplex Collection, Rebecca Grzadzinski, Catherine Lord, Stephan J. Sanders, Donna Werling, Vanessa H. Bal, poate fi găsit AICI.
Psiholog ATCA