Autismul ca tulburare neurobiologică afectează grav abilitățile de interacțiune socială, comunicare, capacitățile cognitive și emoționale ale unei persoane. În ceea ce privește comportamentele agresive, nu se pot face corelații directe cu privire la autism și aceste comportamente provocative, autismul nu este cauza acestora la persoanele care suferă de această tulburare pervazivă de dezvoltare.

Într-adevăr, în ceea ce privește ariile mai sus menționate ca fiind deficitare la copiii care suferă de autism, cum ar fi, de exemplu, incapacitatea de a comunica eficient ce își dorește sau de a face cereri, va duce la sentimente de frustrare și confuzie, anxietate sau chiar lipsa controlului. Pentru aceste persoane comportamentele deficitare sunt  prima formă de comunicare cu mediul exterior, cu persoanele din jur, sunt chiar manierele de  a-și face „auzită” dorința, nevoia.

De exemplu, un copil care suferă de autism, se poate retrage la grădiniță dintr-un loc unde foarte mulți copiii s-au angajat deja într-un joc, sunt zgomotoși, țipă, cer, aleargă, iar retragerea lui poate însemna pe de-o parte ieșirea dintr-o situație care nu prezintă sens, căci nu înțelege ceea ce se comunică sau poate fi vorba de nevoia de a sta într-un loc mai liniștit deoarece este sensibil la sunete înalte sau la locuri aglomerate. De aceea, este foarte important să se stabilească funcțiile unui comportament mai înainte de a plasa etichete comportamentale.

I.Funcțiile comportamentului

Cred că pentru început este util să știm că unele comportamente sunt:

a.conduse de stimuli biologici: bem deoarece ni se face sete sau

b. reflexe: de exemplu, ne acoperim instinctiv urechile cu mâinile când auzim zgomote puternice. Oricum ar fi, este de reținut următorul lucru:

c.comportamentele noastre servesc unei funcții sau sunt menite să producă un impact. Mâncatul servește funcției de sațietate, somnul funcției de odihnă.

La nivel social, în diverse situații, avem tendința să denumim anumite comportamente ca fiind dificile deoarece ne este greu să le găsim sensul, funcția și astfel ne este greu să le acceptăm. Prin urmare, dacă un copil plânge în mod sistematic în supremarket este dezirabil să stabilim, ca părinte ori specialist care este funcția plânsului pentru a veni în întâmpinarea nevoii sale, dacă în mod contrar răspundem plânsului copilului prin a-i cumpăra o jucărie deși i s-a explicat că nu se poate, nu facem decât să-i întărim copilului comportamentul de urlet și plâns la cumpărături, el având deja un antecedent prin care i s-a oferit ce dorea tocmai când plângea. De foarte multe ori, diverse comportamente agresive sau neconcordanțe cu situația: dau cu piciorul într-un alt copil, părinte când este pus să se joace frumos sau când este rugat să facă fișe, aici trebuie din nou stabilită funcția:

1.Obținerea: atenției sau a unui bun material/comestibil;

2.Evitarea sarcinii din cauza oboselii sau a nivelului prea ridicat pentru abilitățile sale;

3.Scăparea din sarcina în care se află deja;

4.Autostimularea : nevoia de a se calma, de a se auto-regla sau de a se simți bine.

Este foarte important ca specialiștii în aceste momente în care stabilesc funcțiile comportamentului să ia în calcul și excluderea oricăror alte tulburări sau probleme de sănătate: de exemplu, înainte de a stabili funcția comportamentului de protest înainte de masă este indicat să fie sesizat dinainte dacă acel copil nu are o tulburare gastrointestinală care îi provoacă repugnarea mesei de prânz, seară etc; același lucru fiind valabil și în cazul vomismentelor care au loc după mese. Este corect și sănătos pentru copil să nu fie supus unor intervenții comportamentale dacă nu au fost excluși toți factorii care împiedică un comportament acceptabil.

II.Funcția comportamentului agresiv

Comportamentele provocatoare însoțite de agresivitate, rupere de obiecte, spargere, lovire, auto-rănire sunt preocuparea principală a specialiștilor în domeniu. Adesea sunt comportamente învățate și repetate deoarece s-au soldat cu unul dintre beneficiile listate mai sus sau chiar mai multe dintre acestea. Fiind comportamente învățate, ceea ce este de făcut este înlocuirea lor cu alte comportamente mai adecvate. Dacă un copil țipă și urlă atunci când vrea ceva dar el poate comunica și nu este cazul unui copil non-verbal, este cazul ca acesta să fie ajutat să dobândească abilități de comunicare eficientă, să învețe să ceară sau să fie ajutat să-și conștientizeze nevoia din acel moment: „Am obosit.”/ „Vreau pauză, gata.” Astfel, ținta în interacțiunea cu un astfel de copil este să fie îndrumat, bazându-ne pe abilitățile pe care deja le are, înspre dobândirea abilităților de awareness asupra propriei persoane, asupra emoțiilor sale și a nevoilor.

III.Întrebări utile înainte de stabilirea funcției comportamentului:

a.Comportamentul a început brusc? Dacă da, este posibil ca persoana să fie bolnavă în aceste momente?

b.Există vreo condiție medicală care duce la acest comportament în acest moment?

c.Ce dorește copilul meu prin manifestarea acestui comportament? Vrea să scape de ceva? E prea greu/ușor?

d.Ce îmi comunică acum? Ce am de învățat din acest comportament? Am întărit vreodată acest comportament?

e.Se întâmplă numai acasă? Sau se întâmplă și în alte circumstanțe?

f.Ce pot pentru copil astfel încât să nu se mai angajeze în astel de comportamene? Sunt eu trigger-ul? Ceva din ce am facut eu? Sau ceva din ce ar fi necesar să fac?

Oricum ar fi, este esențial ca în momentul în care dorim să schimbăm un anumit comportament, să luam în calcul abilitățile sale, pentru a putea să înțelegem cum anume îl putem ajuta, bazându-ne pe capacitățile deja achiziționate. Este necesar să discutați cu copilul, să îi explicați de ce anume faceți un lucru sau nu-și asigurați-vă că a înțeles informația, sau comportamentul dumneavoastră deoarece copilul dumneavoastră are nevoie să poate avea încredere în adultul din preajma sa.

Psiholog clinician Dobrescu Elena-Cristina

Terapeut ABA

Suport informativ selectiv:

1.http://www.autismspeaks.org/sites/default/files/section_1.pdf

2.http://www.autismtreatmentcenter.org/contents/about_son-rise/qa_session9-dealing_with_aggression.php