Nu fii tu un bully al copilului tău, nu le permite nici celorlalți să fie și nu-ți încuraja copilul să fie la rândul lui un bully!

Mulți dintre copiii care au comportamente agresive, care domină prin forță alți copii și intimidare, care jignesc și vor să-i rănească și să-I umilească emoțional pe alții au adesea un istoric personal în care ei sunt victime. Putem avea un mediu foarte autoritar acasă, unde copilul a învățat că frica înseamnă control sau un mediu complet permisiv, unde nu există reguli.

Un bully nu se naște, se formează. Iar aceste comportamente se pot forma nu doar acasă, ci și la școală. Într-o clasă în care climatul este permisiv și haotic, în care cadrele didactice nu intervin prompt sau dacă există martori pasivi care râd și întăresc constant formele de bullying.

Grupurile care nu sancționează bullying-ul pot produce „agresori de conjunctură” (nu sunt bullies permanenți, dar care repetă comportamentul pentru acceptare). Într-un grup în care agresivitate este valorizată și este ”cool”, un copil poate căuta să-și întărească sau să-și mențină poziția socială în acest fel.

1. Creează o relație de încredere cu copilul
   Un copil care simte că poate vorbi deschis cu părintele despre orice – chiar și despre lucruri dificile sau rușinoase – este mai puțin expus izolării și efectelor negative ale bullying-ului.
   Exemplu: Întreabă-l constant „Cum te simți când ești la școală?” în loc de „Ce note ai luat azi?”.
2. Vorbește deschis despre ce înseamnă bullying-ul
   Ajută-l să recunoască agresiunile – fizice, verbale, sociale sau online. Mulți copii nu știu că sunt victime sau martori ai unui comportament de tip bullying.
   Exemplu: Discută împreună scenarii: „Dacă un coleg te jignește des în fața altora, cum te simți? Ce ai putea face?”
3. Încurajează respectul în familie
   Copilul care este ascultat acasă și învață ce înseamnă respectul reciproc va ști să ceară același lucru și în relațiile cu colegii.
   Exemplu: Evită umilirea copilului în public. Învață-l să își exprime dezacordul fără violență: „Nu sunt de acord, dar te ascult.”
4. Colaborează activ cu școala
   Fii prezent în viața școlară. Vezi ce valori promovează profesorii și dacă există un cadru clar anti-bullying.
   Exemplu: Participă la ședințe, întreabă dirigintele despre climatul clasei.
5. Modelează comportamente pozitive
   Copilul va învăța cum să reacționeze în conflicte văzându-te pe tine. Dacă tu te enervezi și jignești în trafic sau acasă, posibil ca acest model să fie preluat.

Cum se pot proteja copiii singuri de bullying

1. Își recunosc emoțiile și le exprimă
   Copilul care știe să spună „Mi-e teamă”, „Nu mi-a plăcut ce s-a întâmplat” este mai puțin probabil să internalizeze rușinea sau frica.
   Exemplu: Învață-l să folosească propoziții simple: „Nu îmi place când râzi de mine.”
2. Folosesc un limbaj asertiv, nu agresiv
   Copiii care pot seta limite fără a ataca devin mai greu de agresat.
   Exemplu: „Te rog să te oprești. Nu este în regulă ce faci.”
3. Se înconjoară de prieteni buni
   Un copil integrat în grupuri sănătoase e mai puțin vulnerabil. Sprijinul colegilor poate descuraja agresorii.
   Exemplu: Încurajează-l să invite colegi acasă sau la joacă pentru a întări legăturile.
4. Își cunosc drepturile și cer ajutor
   Învăță-l că nu este rușinos să ceară ajutorul unui adult când se simte jignit, în pericol sau agresat. Copiii trebuie să învețe să facă diferența între a pârî și a cere o soluție din partea unui adult într-o problemă cu care se confruntă.
   Exemplu: „Dacă cineva te jignește, te rănește sau te sperie, ești îndreptățit să vorbești cu doamna învățătoare/ cu un profesor.”
5. Își gestionează emoțiile în momente tensionate
   Copiii care știu să respire adânc, să se retragă dintr-o situație sau să caute un adult sunt mai puțin predispuși să reacționeze impulsiv. Răspunsurile agresive sau retragerea completă pot alimenta dinamica bullying-ului, așadar îi putem învăța pe copii să răspundă cât mai neutru în anumite situații, astfel încât să nu întărească pe moment conflictul. Apoi să vorbească cu un adult despre situația respectivă.
   Exemplu: „Când ești foarte nervos, respiră adânc de 3 ori și mergi la un adult de încredere.”

O politică anti-bullying clară și vizibilă a școlilor, respectiv crearea unui sistem de raportare sigur și confidențial pot avea rezultate semnificative în reducerea incidentelor. Cereți ajutorul școlii sau psihologului școlar atunci când este cazul.

Este bine să știm că:

Programele școlare anti-bullying pot fi unele dintre cele mai eficiente metode de prevenire și de intervenție, cu mențiunea că acestea să se deruleze constant și responsabil.

Implicarea adulților (cadre didactice și părinți) este crucială. Această implicare nu se reduce însă la intervenții punctuale, în conflict, ci urmărește dinamica relațiilor sociale dintre copiii în mod constant, în mod educativ și formativ.

Atunci când situațiile care implică bullying se prelungesc, intervențiile nu sunt posibile sau nu sunt susținute, schimbarea mediului pentru copil poate fi o alegere bună.

Ce spun studiile

• Un studiu al National Center for Health Statistics (2023) a constatat că 34% dintre adolescenții cu vârste între 12 și 17 ani au fost victime ale bullying-ului în ultimele 12 luni, iar aceștia au prezentat rate mai mari de simptome de anxietate și depresie comparativ cu cei care nu au fost agresați.
• Conform datelor StopBullying.gov, 19,2% dintre elevii cu vârste între 12 și 18 ani au raportat că au fost victime ale bullying-ului în anul școlar 2021–2022, cu o prevalență mai mare în rândul fetelor (21,8%) comparativ cu băieții (16,7%).
• UNESCO Global Report (2019): Educația socio-emoțională și implicarea părinților reduc bullying-ul cu până la 30% în școli.
• OECD (2020): Copiii care participă la activități de dezvoltare socio-emoțională au relații sociale mai bune și mai puține conflicte.
• Durlak et al. (2022): Intervențiile bazate pe empatie, reglare emoțională și comunicare reduc semnificativ bullying-ul.

Bibliografie

1. UNESCO (2019). Behind the numbers: Ending school violence and bullying.
   https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000366483
   ➤ Raport global ce analizează prevalența și impactul bullying-ului, evidențiind importanța implicării școlii și a părinților.
2. OECD (2020). Education and Skills Today: The Power of Social and Emotional Skills.
   https://www.oecd.org/education/ceri/social-emotional-skills.htm
   ➤ Raport ce arată legătura clară dintre competențele socio-emoționale și reducerea comportamentelor agresive în școli.
3. Durlak, J. A., et al. (2022). The impact of enhancing students’ social and emotional learning: A meta‐analysis of school‐based universal interventions. Child Development, 93(1), 19–42.
   https://doi.org/10.1111/cdev.13639
   ➤ Meta-analiză ce demonstrează că intervențiile socio-emoționale în școli reduc bullying-ul și cresc reziliența.
4. StopBullying.gov (2023). Facts about bullying.
   https://www.stopbullying.gov/resources/facts
   ➤ Sursa guvernamentală americană cu date actuale despre formele de bullying și prevenție.
5. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, 2023). National Center for Health Statistics: Data Brief No. 514.
   https://www.cdc.gov/nchs/products/databriefs/db514.htm
   ➤ Studiu privind corelația dintre bullying și tulburările de sănătate mintală la adolescenți.

Claudia Matei

Psiholog, analist comportamental acreditat

Această serie de articole face parte din campania „Sprijinim familiile, construim viitorul”, o inițiativă comună a NN România și Autism Voice, prin care ne propunem să oferim părinților informații valoroase și instrumente practice pentru dezvoltarea sănătății psiho-emoționale a copiilor și întregii familii. Ne dorim să contribuim astfel la construirea unei societăți mai echilibrate și sănătoase, pornind chiar din interiorul fiecărei familii.

NN este o companie de servicii financiare ce oferă produse de asigurări și pensii. Te ajutăm să protejezi ce contează mai mult pentru tine și să construiești cu încredere viitorul tău financiar.