Gălăgie eficientă! Utilizarea răspunsurilor în cor pentru creşterea eficienţei procesului de învăţare în grup

Gălăgie eficientă! Utilizarea răspunsurilor în cor pentru creşterea eficienţei procesului de învăţare în grup

Acest articol este oferit de William L. Heward, unul dintre autorii „Cărții Albe” și cărții „Semnează aici”. William L. Heward participă în fiecare an la Conferința ABA organizată de AUTISM VOICE.

Era o după-amiază neobişnuit de caldă pentru această primăvară, iar sfârşitul de an şcolar se apropia cu repeziciune. Domnişoara Witney era îngrijorată pentru că încă nu îşi terminase lecţia despre înmulţire. Se plimba prin clasă, uitându-se la elevii săi de-a doua, cum lucrau în perechi, separând blocurile mici în grămezi de câte cinci. Emily şi Jared ridică mâna, arătând spre grămezile lor pentru a fi verificate de domnişoara Witney, care zâmbind, spuse „V-aţi prins! Asta înseamnă de 5 ori 4!” Din cealaltă parte a clasei, Anthony strigă „Eu nu înţeleg!” Asta nu este o surpriză pentru domnişoara Witney. Anthony, un elev recent diagnosticat cu dizabilităţi de învăţare, de cele mai multe ori, nu înţelege. Domnişoara Witney se opreşte şi respiră adânc. Se uită în clasă şi îşi dă seama că în afară de Emily şi Jared, doar câţiva elevi par să înţeleagă. Câţiva copii se uită pe fereastră spre terenul de joacă. Un zgomot teribil umple camera, în timp ce blocurile sunt împrăştiate pe birouri, hârtiile sunt mototolite, şi creioanele foşnesc în ascuţitori. „Fiţi atenţi!” strigă domnişoara Witney. Copiii înlemnesc. „Am repetat operaţiile de înmulţire, în fiecare zi, timp de două săptămâni. Nu înţelegeţi?” Din păcate, cei mai mulţi dintre copii, nu înţelegeau.

În drum spre casă, domnişoara Witney îşi aminti de profesorul de educaţie specială, domnul Watts,  care îi vorbise de un grup de tehnici educaţionale pe care îl aplică, numit răspunsul în grup. „Poate am să încerc”, şopteşte în bărbie.

*****

Profesorii, precum domnişoara Witney, înţeleg cât este de importantă angajarea activă a elevilor în timpul procesului de învăţare în grup. O strategie utilizată deseori de profesori pentru a încuraja participarea elevilor este lucrul elevilor în perechi (ex. învăţare prin colaborare). Elevii beneficiază de pe urma activităţilor de învăţare prin colaborare atunci când formatul este structurat pentru promovarea participării active şi frecvente (ex. pregătirea întregii clase) (Delquadri et al., 1986; Miller, Barbetta & Heron, 1994).

Totuşi, strategiile de învăţare în colaborare nestructurate suferă limitări. Profesorii consideră că este dificil să menţină atenţia elevilor în timpul lecţiei. Elevii cu rezultate bune participă în mod frecvent, în timp ce ceilalţi aşteaptă pasiv. Acest lucru creează o perioada de relaxare nedorită, care încurajează comportamentul elevilor pasivi. De cele mai multe ori, elevii cu rezultate slabe (ex. elevii cu dizabilităţi de învăţare) nu participă îndeajuns cât să obţină rezultate semnificative (Maheady, Mallete, Harper & Saca, 1991).

O altă strategie deseori utilizată de profesori este obţinerea participării unui elev în timpul instruirii grupului prin prezentarea unei probleme sau a unei întrebări pentru întreaga clasă şi apoi numirea respectivului elev pentru a răspunde. Această metodă oferă o oportunitate de învăţare activă doar pentru elevul care este numit şi de cele mai multe ori se termină cu răspunsurile elevilor cu rezultate bune şi câteva sau niciun răspuns din partea elevilor cu rezultate slabe (Maheady et al., 1991).

O alternativă la învăţarea nestructurată prin colaborare şi la metoda implicării câte unui elev, pe rând, este metoda răspunsului în cor.

 

Charles L. Wood

Universitatea Carolina de Nord, Charlotte

William L. Heward

Universitatea de Stat Ohio