Gândește-te la una din acele zile în care nimic nu merge bine. Încă de dimineață, nu ai reușit să savurezi cafeaua în liniște, pentru că ai stat foarte mult în trafic. Ai ajuns atât de târziu la serviciu, încât nu ai mai găsit loc de parcare. Ajuns la serviciu, ai de îndeplinit atât de multe task-uri, încât nu ai timp nici să mănânci la prânz. Fix înainte cu 5 minute de plecare, când în sfârșit ai terminat tot ce aveai de făcut și deja ești cu gândul acasă, vine șeful și îți mai dă încă un task de îndeplinit. Gata, ești în mașină, în drum spre casă, dar realizezi că vei ajunge foarte târziu, pentru că ești blocat în trafic, Singurul lucru care te ține în viață, este gândul la înghețata de căpșuni care te așteaptă în congelator. Răcoritoare, cremoasă, delicioasă, exact așa cum îți place ție.

Când ajungi acasă, mergi direct către congelator, îți iei înghețată și când te pregătești să iei prima lingură, intră soțul în cameră și strigă: –NUUUU, NU ai voie să mănânci înghețată acum! Trebuie să mănânci cina. Pune înghețata în congelator imediat!

Ați înțeles unde vreau să ajung.

Utilizarea cucantului NU este una din cele mai ușoare forme de disciplină, dar nu este întotdeauna cea mai eficientă.  Uneori, cuvintele pe care le folosim pot influența negativ copilul, negația nu corectează comportamentele problemă, ci mai degrabă le intensifică.

Nu se poate disciplina pozitiv un copil atâta vreme când el aude NU la fiecare 10 minute:  NU mai arunca jucăriile, NU ai voie acolo, NU ai voie să mănânci dulciuri, NU mai bate cu piciorul în masă, NU pleci de lângă mine, NU mai vorbi urât, NU mai sta în fața calculatorului!, etc. Cel mai bun mod de a modela un comportament este prin propriul exemplu: modul în care îi vorbești copilului – de la ton, la cuvintele alese și până la limbajul corpului.

Cel mai frecvent, folosirea cuvântului NU apare atunci când încercam să corectăm un comportament, să oprim o acțiune sau să disciplinăm copilul. De cele mai multe ori, însă, când interzici ceva copilului folosind negația, mai mult riști să îl încurajezi să facă acel lucru nedorit.

Vă propun un exercițiu. Imaginați-vă că, copilul dvs face ceva ce nu are voie și înregistrați-vă replica pe care ați folosi-o pentru a-l face atent sau pentru a-l opri. Apoi ascultați înregistrarea și observați cât de tare se aude cuvântul NU și cu câtă încărcătură emoțională este rostit. Apoi, puneți-vă în locul copilului și  gândiți-vă cum percepe el negația și ce impact are asupra lui.

Un copil reacționează mult mai bine și cooperează mai ușor atunci când din exprimare se elimină cuvântul NU.  O disciplină pozitivă se realizează și printr-un vocabular pozitiv. Spuneți-i copilului ce trebuie să facă, nu ce nu trebuie să facă. Acordați atenție comportamentului pe care vreți să-l facă, nu pe al cerui la care vreți să renunțe. Focalizați-vă pe ceea ce doriți să obțineți, nu pe ceea ce doriți să evitați. Este mult mai eficient să spui Mâncăm bomboane după cină decât să spui “NU ai voie să mănânci bomboane acum.

Cuvintele sunt extrem de puternice și pot avea un efect de lungă durată, fie dacă ele sunt bune sau nu. Înainte de a spune ceva copilului, întrebați-vă dacă respectivele cuvinte îi vor fi de ajutor sau îl vor răni. Dacă sunt de ajutor, rostiți-le. Dacă nu, vă recomand să le reformulați, astfel încât să excludeti negația.

Acum nu vă spun să nu mai folosiți cuvântul NU niciodată, ci doar să limitați utilizarea lui. Atunci când copilul este în pericol, este necesar să folosiți negația, dar întotdeauna  trebuie să fie însoțită de explicații sau justificări clare („Nu ai voie să fugi în mijlocul străzii pentru că …). Cu cât înțeleg mai bine de ce li se impun anumite limite, cu atât vor fi mai dispuși să le accepte.

La final, vă propun un exercițiu. Încercați să evitați folosirea acestei negații o săptămână, chiar dacă este obositor și solicitant și observați rezultatele. Dacă copilul dvs își schimbă atitudinea și reacționează mult mai adecvat, atunci acest lucru ar trebui să vă motiveze să continuați încă o săptămână, până devine un mod de viață.

Așadar, succes în a fi pozitiv!

Articol oferit de Valentina Popa, Psiholog, Terapeut ABA