Intervenţiile şi suporturile comportamentale pozitive (ISCP)

Intervenţiile şi suporturile comportamentale pozitive (ISCP)

Dacă le prezentăm copiilor noştri un plan clar al modului în care ne vom purta cu ei când se întorc la şcoală şi ce aşteptări clare avem de la ei, le vom uşura tranziţia.

Vara şcoala se termină, dar nu se termină pentru totdeauna! Chiar dacă aceasta este dorinţa tuturor elevilor din şcoală, la sfârşitul verii şcoala începe inevitabil din nou. Nu este niciodată prea devreme să ne facem un plan cum să uşurăm tranziţia înapoi la şcoală.

Aşa cum ştiu mulţi dintre noi, timpul zboară atunci când te distrezi. De ce să nu incorporăm puţin „amuzament“ în treburile casnice şi rutina de acasă în timpul verii pentru a structura ziua? Poate ar fi bine să avem o rutină a dimineţii, să ne trezim cam la aceeaşi oră în fiecare zi, să facem mişcare plimbând câinele sau câteva exerciţii de gimnastică urmate de un mic dejun sănătos. Dacă ne ocupăm de elevi cu dizabilităţi sau cu tulburări de spectru, accentul care trebuie pus pe structura şi rutina zilei este şi mai puternic, chiar esenţial.

Vorbind despre structură şi suporturi, Intervenţiile şi Suporturile Comportamentale Pozitive (ISCP) au fost implementate în multe districte şcolare din întreaga ţară pentru a oferi elevilor sprijinul de care au nevoie pentru a avea succes.

Istoricul  ISCP

ISCP a fost creat iniţial în anii ’80 ca o intervenţie comportamentală bazată pe dovezi pentru elevii cu tulburări de comportament. ISCP este o abordare bazată pe date care incorporează atât sprijinul comportamental, cât şi academic într-un cadru amplu. Mişcarea ISCP a câştigat un mai mare avânt în anii ’90, odată cu reautorizarea Legii Persoanelor cu Dizabilităţi din 1997. De aici a rezultat un grant care a asigurat finanţarea pentru un Centru Naţional de Intervenţii Comportamentale şi Sprijin Pozitiv. Acest centru ISCP a sprijinit un grup de cercetători de la Universitatea din Oregon, care a stabilit că ISCP este o abordare viabilă pentru şcoli. Cercetarea lor a arătat că ISCP trebuie să se concentreze pe prevenţie, decizii luate pe bază de date, programare generalizată la nivelul şcolii, predare directă a deprinderilor sociale şi totul în cadrul unei abordări colaborative de echipă. În anii 2000, Centrul Naţional de Asistenţă Tehnică pentru Intervenţii şi Sprijin Comportamental Pozitiv a început să ofere expertiză şi formare profesională pentru a asista şcolile în implementarea acestei abordări pe bază empirică. Astăzi Centrul întreţine un website în legătură cu tot ce se referă la ISCP (www.PBIS.org), facilitează conferinţe naţionale, demonstraţii şi cursuri de formare profesională pentru ISCP. (Sugai and Simonsen, Positive Behavioral Interventions and Supports: History, Defining Features and Misconceptions. Center for PBIS & Center for Positive Behavioral Interventions and Supports, University of Connecticut June 19, 2012).

Ce este ISCP?

Cu timpul, abordarea ISCP a evoluat şi a devenit un cadru de sprijin care îi ajută pe toţi elevii dintr-o şcoală, nu numai pe cei care au tulburări de comportament. În consecinţă, ISCP este numit uneori „sprijin pentru comportamentul pozitiv generalizat în şcoală“. ISCP este o abordare utilă pentru a ajuta şcolile să-şi organizeze şi să-şi evalueze sistemele de sprijin, pentru a stabili aşteptările şcolii şi pentru a elabora intervenţii eficace. ISCP permite o anumită flexibilitate în prioritizarea formării deprinderilor pozitive. Pune accentul mai mult pe proces, decât pe o programă specifică. Implementarea ISCP cere şcolilor să-şi dezvolte o cultură şcolară unică şi proprie care să includă aşteptări foarte clare şi proceduri pentru elevi şi personal.

ISCP este o abordare în trei trepte pentru sprijinirea tuturor elevilor. Majoritatea elevilor răspund la sprijinul universal standard. Aceste intervenţii universale se concentrează pe evitarea dificultăţilor, învăţându-i pe elevi să înţeleagă aşteptările şi regulile de comportament şi academice generale din şcoală. Există şi oportunităţi de evidenţiere a elevilor care realizează sau depăşesc aşteptările. Celelalte două nivele de intervenţie asigură sprijin suplimentar pe bază de grup sau individual. Intervenţiile secundare, din treapta a doua, sunt de regulă ţintite spre un grup mai mic de elevi. Treapta a 2-a presupune adesea predarea din nou a nevoilor sau aşteptărilor care nu au fost demonstrate. Pe treapta a 3-a, elevii primesc sprijin mai individualizat şi intensiv. Treapta a 3-a poate implica o evaluare comportamentală funcţională. După ce comportamentul este mai bine înţeles, se recomandă adesea elaborarea unui plan comportamental pentru a încuraja dezvoltarea deprinderilor sau orice alte modificări de mediu considerate folositoare (Lohrman, Forman, Martin, Palmieri, Understanding School Personnel’s Resistance to Adopting School-wide Positive Behavior Support at a Universal Level of Intervention, Journal of Positive Behavior Intervention vol. 10, Number 4, October 2008, p. 256-269).

Continuum-ul Sprijinului Instrucţional şi al Comportamentului Pozitiv generalizat în şcoală

Prevenţia terţiară

– specializată

– individualizată

– sisteme pentru elevii cu risc mare

Prevenţia secundară

– grup specializat

– sisteme pentru elevii cu risc comportamental

Prevenţia primară

– sistem generalizat în clasă/şcoală pentru toţi elevii, personalul, cadru

Ce este tulburarea de spectru autist?

Înainte să analizăm dacă ISCP este potrivit sau nu pentru lucrul cu persoanele cu tulburări de spectru autist (TSA) trebuie să analizăm caracteristicile acestor elevi. După cum susţine DSM-V (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders ‒ Manualul de diagnostic şi statistică al tulburărilor mentale), TSA se caracterizează prin două dificultăţi primare: deficit de comunicare socială şi comportamente şi interese repetitive şi restricţionate. Elevii cu TSA au adesea dificultăţi cu comunicarea socială, cu interpretarea indicaţiilor nonverbale şi dezvoltarea relaţiilor sociale. În plus, prezintă comportamente restrictive şi repetitive cum ar fi comportament stereotip sau vorbire repetitivă, modele ritualizate, dificultăţi cu schimbarea şi interese foarte specifice şi intense

ISCP este o abordare sistemică în vederea creării şi menţinerii unui climat pozitiv în şcoală, în care profesorii să poată preda şi elevii să poată învăţa. Acest cadru bazat pe dovezi subliniază prevenirea problemelor disciplinare din şcoală.

ISCP este potrivit pentru elevii cu TSA la orice vârstă

Abordările pozitive bazate pe punctele forte sunt recunoscute drept foarte eficace la elevii de toate vârstele. ISCP încurajează dezvoltarea deprinderilor arătând ce se aşteaptă de la elevi şi folosind sisteme de recunoaştere pentru a promova aceste comportamente dorite. Elevii cu tulburări de spectru autist care au probleme la şcoală, suferă de un respect scăzut de sine din acest motiv. Aceşti elevi vor beneficia fără îndoială de dezvoltarea deprinderilor sociale pozitive, la fel ca şi elevii individuali de pe treapta a 3-a, atunci când este nevoie. ISCP este un cadru care permite personalului şi studenţilor să se concentreze pe punctele forte pentru studenţii cu TSA şi să folosească datele empirice pentru a sprijini un plan individual de corecţie.

ISCP este o abordare unică, deoarece se concentrează pe rezultatele şi comportamentul elevilor atât la învăţătură, cât şi în mediul social. La nivelul post-secundar, elevii trebuie să înveţe cum să se autogestioneze şi să-şi organizeze timpul. Cerinţele de autogestionare şi responsabilitate sunt sprijinite de sistemele ISCP. Practicile bazate pe dovezi care sunt documentate şi funcţionează în cazul TSA, cum ar fi modelarea, promptingul, consolidarea, formare deprinderilor sociale, analiza sarcinii, modelarea vizuală şi suportul vizual pot fi incorporate toate în procesul ISCP (Wong, C., Odom, S.L., Hume, K., Cox, A. W., Fettig, A. Kucharczyk, S.… Schultz, T.R. (2013) Evidence-based practices for children, youth and young adults withs Autism spectrum disorder, Chapel Hill: The University of North Carolina, Frank Porter Graham Child Development Institute, Autism Evidence-Based Practice Review Group).

Elevii cu acest spectru beneficiază de structura unor reguli clar definite şi a aşteptărilor şcolare generale. Învaţă cel mai bine prin repetiţie şi consecvenţă. Elevii cu TSA gândesc adesea concret şi au nevoie de o predare explicită şi de reguli mai abstracte. Uneori le vine greu să opereze cu concepte generalizate (McFee, J., Navigating the Social World, Future Horizons Inc., Arlingoto, TX, 2002, p. xxxiii) Predarea consecventă şi repetarea aşteptărilor este o componentă integrală a sprijinului terţiar în ISCP. Abordarea de colaborare în echipă şi predictibilitatea procedurilor disciplinare este foarte potrivită pentru elevii cu TSA. În cazul elevilor cu TSA, dezvoltarea deprinderilor şi predarea directă este esenţială pentru succesul lor în viaţa independentă.

Acum, când v-aţi familiarizat cu ISCP şi cu modul în care funcţionează, este clar că repetarea şi consecvenţa sunt vitale pentru a asigura succesul elevului vostru. Organizaţia pentru Cercetări în Autism are o listă de verificare foarte utilă, concisă, pentru părinţi care este disponibilă la www.researchautism.org. Lista de verificare intitulată Transitioning Back to School: 5 Tips for Parents