//Rolul terapiei cognitiv-comportamentale în tratamentul copiilor și adolescenților cu TSA

Rolul terapiei cognitiv-comportamentale în tratamentul copiilor și adolescenților cu TSA

Având în vedere prevalența foarte mare a tulburărilor din spectrul autist, a comorbidităților variate care apar în aceste cazuri, dar si a variabilelor – comportamentale, emotionale, sociale, cognitive – care devin din ce in ce mai complexe chiar si dupa finalizarea unui program de terapie comportamentala aplicata (ABA), nevoia aplicării unor tratamente eficiente și dovedite științific în aceste cazuri este una majoră.

Psihoterapia cognitiv comportamentală este una dintre acele direcții susținute științific pentru copiii și adolescenții cu tulburări de neurodezvoltare  – cu precădere tulburare din spectrul autist (TSA) – care poate veni in completarea unui program de terapie comportamentala aplicată, atunci când copilul are o serie de achiziții cognitive, dobândite anterior începerii intervenției cognitiv-comportamentale si care are o vârstă mai mare de 6 ani.

 

Rolul terapiei cognitiv-comportamentale pentru copiii cu tulburări de neurodezvoltare este acela de a-l ajuta pe copil sa modifice acele pattern-uri comportamentale, emoționale sau cognitive care sunt disfuncționale și să le înlocuiască cu unele funcționale, care să îl ajute să aibă o dezvoltare psihică armonioasă și echilibrată.

Printre cele mai importante preachiziții necesare pentru începerea unui program de terapie cognitiv-comportmentală în cazul copiilor și adolescenților cu tulburări de neurodezvoltare se numără:

  • abilitatea de a recunoaște, eticheta și discrimina emoțiile;
  • abilități verbale și de comunicare la un nivel suficient de bun raportat la vârsta cronologică;
  • dezvoltarea adecvată a memoriei de scurtă și de lungă durată;
  • abilități de bază în ceea ce privește argumentarea simplă;
  • dezvoltarea adecvată a imaginii de sine și a meta-cogniției (gândire despre procesul gândirii);

Înțelegerea în profunzime a trăsăturilor specifice dezvoltării copiilor cu tulburare din spectrul autist, precum și evaluarea atentă a preachzițiilor cognitive ale copilului sunt esențiale și au efecte directe asupra calității procesului terapeutic cognitiv-comportamental.

Astfel, devine evidentă necesitatea modificării și adaptării planurilor de intervenție, dar și a metodelor și tehnicilor utilizate în cadrul sesiunilor de psihoterapie cognitiv-comportamentală, astfel încât acestea să fie eficiente pentru copiii și adolescenții cu tulburări de neurodezvoltare.

O parte dintre direcțiile recomandate în majoritatea studiilor de specialitate în prezent în ceea ce privește utilizarea terapiei cognitiv-comportamentale pentru copiii cu tulburare din spectrul autist – și care se află și în concordanță cu recomandările oferite de NICE (National Institute for Health and Care Excellence, 2013) – se referă la:

  • realizarea unui training cu privire la identificarea și discriminarea emoțiilor;
  • utilizarea materialelor cu conținut scris și vizual, precum și a fișelor de lucru structurate;
  • utilizarea unei abordări cognitive preponderent concretă și bine structurată;
  • utilizarea activităților cognitive simplificate – ca de pildă fișele de lucru cu posibilități multiple de răspuns;
  • implicarea unui părinte sau a unui aparținător pentru a susține implementarea intervenției;
  • menținerea constantă a atenției prin oferirea de pauze la intervale regulate de timp;
  • integrarea intereselor copilului în structura terapiei într-o măsură cât mai mare pentru a-i menține constant motivația pentru activitățile derulate în cadrul seisunii de terapie;
  • utilizarea unor tehnici specifice cum ar fi – poveștile sociale, jocurile de rol, exerciții pentru teoria minții, poveștile terapeutice etc;

 

Alte recomandări cu privire la modificarea și adaptarea conținutului și structurii psihoterapiei cognitiv-comportamentale pentru copiii și adolescenții cu TSA se referă la:

  • utilizarea metodelor și instrumentelor cognitive, dar într-o manieră cât mai structurată cu putință, cu oferirea de exemple concrete pentru diferite situații;
  • oferirea constantă a unor suporturi vizuale concrete – imagini, text;
  • utilizarea unor exemple și analogii cât mai concrete pentru a ilustra anumite principii terapeutice;
  •  implicarea directă a părinților sau aparținătorilor copiilor cu TSA prin implicarea directă în sesiunile de terapie, dar și prin intermediul sarcinilor special concepute pentru aceștia, încurajând, astfel,  procesul de generalizare abilităților deprinse în contextul terapeutic de către copil;
  • adaptarea materialelor specifice utilizate în cadrul seisunilor de terapie în funcție de vârsta copilului;
  • adaptarea intervenției în funcție de specificul afecțiunii aflate în comorbiditate cu tulburarea din spectrul autist;
  • dezvoltarea unor abilități deficitare în cazul tulburării din spectrul autist – abilități sociale, aria de procupări restrână;
  • stabilirea unor obiective specifice privind abilităților sociale necesare în mediul școlar – comunicare socială, stabilirea unor prietenii, implicarea în activități sociale și jocuri;
  • promovarea unei coalborări strânse între mediul școlar, mediul familial și psihoterapeut – pentru a susține promovarea și generalizarea abilităților învățate în mediile de interes.

Prin urmare, atunci când terapia cognitiv-comportamentală vine în completarea unui program clasic de terapie comportamentală aplicată și este adaptată  în mod adecvat nevoilor copilului sau adolescentului cu tulburare de neurodezvoltare, rezultatele benefice obținute fac referire la:

  • îmbunătățirea repertoriului comportamental adaptativ;
  • îmbunătățirea abilităților sociale;
  • dezvoltarea simptomatologiei specifice tulburărilor comorbide – anxietate, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă etc;
  • identificarea legăturii directe dintre gânduri, emoții și comportament;
  • dezvoltarea abilităților de a empatiza și de a înțelege emoțiile, dorințele și credințele celorlalți
  • conștientizarea și înțelegerea propriilor emoții;
  • îmbunătățirea abilității de auto-reglare emoțională;
  • dezvoltarea abilității de rezolvare de probleme și identificarea de soluții;
  • modificarea pattern-urilor cognitive, emoționale și comportamentale care sunt disfuncționale etc.

În centrele Autism Voice, programul ABA Next Step este un program special creat în cadrul căruia ședințele de psihoterapie sunt o extensie a programului de terapie ABA standard, care analizează într-o manieră aprofundată numeroasele variabile comportamentale, emoționale și cognitive responsabile de tulburările de neurodezvoltare. Detalii aici: http://bit.ly/2HLrfLF

Articol oferit de Iulia Bucur, psiholog, BCaBA

Referințe bibliografice:

  • Lickel, A., Macleam, William E. Jr., Blakeley, A., Hepburn, S. (2012) Assessment of the prerequisite skills for cognitive behavioral therapy in children with autism spectrum disorders. Journal of Autism and Developmental Disorders, Vol. 42(6)
  • NICE Clinical Guideline: Autism Spectrum Disorder in under 19s: recognition, referral and diagnosis. NICE National Institute for Health and Care Excellence, 2013
  • Walters, S., Loades, M. & Russell, A. (2016). A systematic review of effective modifications to cognitive behavioral therapy for young people with autism spectrum disorders. Review Journal of Autism and Developmental Disorders, Vol. 3(2), 137-153
2020-03-06T14:11:33+02:00