Asta nu înseamnă că un copil cu autism ar trebui să stea departe de activitatea fizică, dar este important să-ți ajuți copilul să aleagă sporturi de care probabil că se va bucura și chiar să exceleze în acel domeniu.

Autismul creează provocări specifice atunci când vine vorba de sport, dar deschide și câteva posibilități interesante.

Sporturile de echipă nu sunt cea mai buna soluție, dar…Deși există întotdeauna excepții de la regulă, sporturile de echipă sunt cooperante. Fotbalul, baschetul sau hocheiul pot fi deosebit de dure pentru un copil cu autism. Asta este pentru că este nevoie de:• Coordonare: sporturile de echipă care necesită manevrarea mingei sau a pucului necesită, de asemenea, un nivel ridicat de forță și coordonare. Autismul este adesea asociat cu tonusul muscular scăzut și problemele de coordonare. Ca urmare, copiii cu autism pot avea dificultăți în a juca bine sau corect.• Mediu: sporturile de echipă sunt adesea jucate în medii foarte calde, reci, zgomotoase sau luminoase. Majoritatea copiilor cu autism au provocări senzoriale care fac dificil de gestionat zgomotul puternic, luminile puternice și temperaturile extreme.Rezultatul poate fi un copil foarte nefericit sau chiar necooperant.• Comunicare socială: echipele se referă la comunicarea socială, iar practicarea sporturilor de echipă necesită abilități avansate de comunicare socială. Autismul este o tulburare în care acele abilități sunt compromise.Poate fi dificil pentru copiii cu autism să se încadreze într-o echipă, să comunice bine cu membrii echipei sau să prezică ce va face un alt membru al echipei.

Toate acestea fiind spuse, însă, multe cluburi de sport sunt dornice să ofere copiilor cu autism oportunități de a participa la sporturi de echipă „la fel ca toți ceilalți”. Dacă copilul tău pare interesat, poți încerca să cauți echipe sportive cu nevoi speciale, care să ofere oportunități concepute special pentru copiii cu provocări și dizabilități. Fii conștient de faptul că sporturile organizate având în vedere nevoile speciale nu sunt întotdeauna un bun început pentru sporturile organizate tipice, deoarece acestea sunt mai mult despre angajamentul social și exercițiile fizice decât despre dezvoltarea abilităților atletice. Sau poți încerca să îi găsești o echipă printre copiii prietenilor sau la școala și să închiriați un teren.

Sporturi de echipă unde sigur va coopera

Nu orice sport de echipă necesită comunicare și cooperare la nivel înalt – și mulți pot include un atlet individual ca membru valoros al echipei. Iată câteva dintre cele mai bune sporturi de echipă care ar putea fi o alegere bună pentru copilul tău.

Înotul

Înotul este un sport minunat pentru majoritatea oamenilor, inclusiv pentru copiii cu autism. Copiii care au o problemă legată de abilitățile de manipulare a mingiilor se pot descurca bine cu loviturile de bază în jocurile tipice de apă.  În plus, înotătorii puternici cu autism pot avea succes în echipe de înot, deoarece sportul permite competiția individuală.

Atletism

În mod ciudat, romanii îi învață pe copiii lor să joace sporturi de echipă complexe, cum ar fi fotbalul, în timp ce doar liceenii par să își dorească să extindă orizontul și să aleagă alt tip de sport, cum ar fi alergarea și săriturile. Pentru copiii cu autism, atletismul poate fi o idee grozavă. Evenimentele pe pistă necesită mai puține abilități de comunicare decât majoritatea sporturilor de echipă, dar copiii care excelează pe pistă sunt membri valoroși ai echipei.

De altfel, Autism Voice are mereu un cort pliabil la OMV Petrom Bucharest Half Marathon sau Raiffeisen Bank Bucharest Marathon, așa încât poți alerga la acesta curse ca ambasador al Autism Voice și-i vei ajuta, astfel, pe cei 400 de copii din centrele noastre care au nevoie de terapie. Doar așa pot spera să fie integrați, să aibă o viață activă, plină de emoții și bucurie.

 

Sporturi școlare și recreative

Copiii mici sunt de obicei incluși în sporturile școlare și recreative dacă sunt capabili să urmeze instrucțiunile și să interacționeze în mod corespunzător cu membrii echipei. Dacă acest lucru îl descrie pe copilul tau, el sau ea poate fi inclus cu o problemă mică sau deloc, cel puțin până la vârsta la care sportul devine competitiv. Dacă copilul tau are dificultăți în a urma instrucțiunile sau a interacționa în mod corespunzător, totuși, poate fi necesar să îi oferi sprijin 1:1.

Odată ce probele devin parte a sportului școlar, chiar și tinerilor cu autism cu funcționare bună le poate fi greu să reușească. Unele echipe școlare oferă copiilor cu nevoi speciale posibilitatea de a participa, ajutând la conducerea si administrarea echipei sau participând la joc atunci când participarea lor nu va avea un impact asupra rezultatului jocului. Va rămâne la latitudinea ta și a copilului tău să decizi dacă acest tip de participare este un plus sau un minus; unor tineri le place, în timp ce alții se simt inconfortabil fiind „mascota” echipei.

Sport non-echipă

Există o întreagă lume a sporturilor care nu fac parte din echipă – iar copiii cu autism pot participa și chiar participă la multe dintre ele. Schiul, surfingul, navigația și multe altele pot fi o idee excelentă pentru copilul tău, mai ales dacă familia aderă la același sport. Deși poți alege orice sport care nu este de echipă, totuși, acestea sunt unele dintre cele mai populare printre oamenii cu copii din spectrul autismului.

Călărie

Călăria este scumpă. În afară de asta, totuși, este un sport grozav pentru copiii cu autism. De fapt, mulți copii cu autism călăresc cai ca activitate terapeutică (ca atare se numește „hipoterapie”).

Nu este neobișnuit pentru copiii cu autism să li se pară mai ușor să comunice cu animalele decât cu oamenii și mulți copii cu autism excelează la călărie.

Drumeții și pescuit

Pentru multe persoane cu autism, calmul și liniștea din natură sunt o mare eliberare a stresului. Drumeția, care poate fi o activitate individuală sau de grup, este o modalitate ușoară de a face mișcare și de a vă bucura împreună de natură fără presiunea unei comunicări sociale intense. Pescuitul este un alt sport care poate fi de interes pentru o persoană cu autism care se bucură de aer liber.

Ciclism

Mersul pe bicicletă poate fi dificil pentru copiii cu autism, deoarece echilibrul poate să nu vină natural. Odată ce abilitățile de bază sunt stăpânite, mersul pe bicicletă poate fi o modalitate minunată de a te bucura de aer curat. La fel ca majoritatea sporturilor descrise mai sus, ciclismul poate fi savurat singur sau în grup, doar pentru distracție sau, dupa caz, competitiv. Dacă copilului tău îi place ideea de a merge pe bicicletă și se descurcă bine cu roțile de antrenament, dar consideră că un vehicul cu două roți este dificil, s-ar putea să vrei să iei în considerare un triciclu pentru adulți, un tandem sau pur și simplu să rămâneți cu roțile de antrenament.

Autism Voice organizează în fiecare an Bike4 Life, un eveniment unde cu siguranță poate participa oricine, la orice vârstă, cu autism sau fără. Vino la pavilionul portabil pe care scrie Bike4Life și urmărește pagina noastra de facebook pentru a fi la curent an de an.

Arte marțiale

Artele marțiale — karate, judo, taekwondo, aikido și multe altele — combină elementele de predictibilitate și structură cu provocările interacțiunii fizice cu alți oameni. Pentru mulți copii cu autism, artele marțiale sunt o modalitate minunată de a-și dezvolta abilitățile fizice împreună cu stima de sine.

Doar pentru distracție

Dacă speri să implici copilul cu autism în sporturile de echipă, o modalitate bună de a începe este să vă jucați împreună doar pentru distracție. Fie că trageți în coșuri, aruncați mingea înainte și înapoi sau învățați să patinați, vă veți construi atât abilități fizice, cât și sociale dacă o faceți împreună.

Pe termen lung, experiențele precum aruncarea mingei cu tata ajută la construirea conexiunilor părinte-copil. Dacă te preocupă doar să-l faci pe copil să facă mișcare, iată câteva opțiuni de luat în considerare:

  • Cursuri (de interes general sau specifice autismului) de yoga, dans sau alte tipuri de mișcare.
  • Crează activități, cum ar fi curse cu obstacole sau „leapsa distractivă” pe care tu și copilul tau le puteți face împreună.
  • Jucați-vă cu sisteme video precum Wii și consola /covor de dans, care încurajează jucătorii să-și miște corpul și să învețe noi abilități acasă, fără presiunea de a fi observați sau încurajați să se „alăture”.