În situația în care beneficiază de terapia de care au nevoie, de la o vârstă cât mai fragedă și dacă nu au o altă comorbiditate asociată cu TSA, copiii cu autism întrunesc toate premisele pentru a deveni elevii școlii de masă. Nu există nici un motiv pentru care aceștia să nu poată fi integrați cu succes la școală. Cu toate acestea însă, trebuie să remarcăm că ei pot întâmpina diverse dificultăți, tocmai datorită particularității dezvoltării lor.
Ce dificultăți pot apărea și care sunt soluțiile?
Timpul nestructurat. Mulți copii cu autism au dificultăți în a înțelege ce să facă atunci cand programul lor nu este structurat.
- Dezvoltă și urmărește un orar structurat al rutinii zilnice.
- Fă mediul cât mai previzibil cu putință.
- Orarele vizuale pot clarifica așteptările și elibera stresul care vine cu a nu ști ce urmează.
Schimbarea este o parte a dificilă a celor mai multe zile de școală. Schimbarea orelor, schimbarea profesorilor, schimbarea temelor și a activităților și schimbarea orarului datorată unei alarme de incendiu. Aceste tipuri comune de tranziție reprezintă adesea o problemă pentru un elev cu autism.
- Când știi că urmează o schimbare în vreun aspect al zilei de școală, este de ajutor să pregătești elevul cu autism spunându-le și încorporând schimbările în orarul vizual și reamintindu-le înainte de perioada de tranziție.
- Schimbarea în mediul fizic al clasei pot crea, de asemenea, provocări pentru unii elevi. Structurează clasa pentru a delimita anumite spații. Dacă o zonă a clasei va fi folosită pentru un scop nou sau diferit, pregătește elevul înainte ca schimbarea să apară.
- Unii elevi cu autism sunt sunt responsivi la stimulare senzorială, alții pot fi subresponsivi. Uită-te după problemele din mediu, precum decorațiunile din cameră, zgomote și lumini și ajustează-le după cum e nevoie.
Interacțiunile sociale – mulți elevi cu autism le găsesc foarte provocatoare. Abilități precum a-ți aștepta rândul, a aștepta la coadă și a te alătura sau a părăsi un grup pot fi dificile pentru un elev cu autism.
- Învață copilul cum să participe la jocuri, activități și alte situații sociale. Folosirea unui partener de joacă poate fi de ajutor în dezvoltarea și practicarea acestor abilități.
Cum afectează TSA adaptarea la cerințele școlare:
- Dificultăți în înțelegere a textelor citite;
- Dificultăți de înțelegere a conceptelor abstracte de matematică – în special geometria;
- Deficit al abilităților vizual spațiale (completare de labirinte, citirea hartilor);
- Dificultăți în dezvoltarea scrisului de mână
- Dificultăți de organizare a timpului – nu își fac temele la timp, dificultăți de planificare a proiectelor pe termen lung;
- Probleme de comportament datorită dificultăților de înțelegere a regulilor sociale;
- Noncomplianță la activitățile școlare rutiniere;
- Sunt distrași ușor de aspecte nesemnficative sau de interesele personale.
Nevoile copilului
- Planificarea rutinei zilnice;
- Oferirea timpului de adaptare la rutina școlară;
- Clasa ordonată și linistită;
- Încurajare – copilul NU trebuie criticat ci încurajat să se poarte adecvat;
- Observarea continuă a copilului și intervenția “umbrei” dacă este cazul
- Consecvență în comportamentul celor din jur – profesori, familie;
- Comunicare continuă între profesori și familie;
- Alternative la sancțiunile tipice pentru comporatamentele problematice (comportamentele neadecvate trebuie vazute ca secundare afecțiunii, ci nu ca obraznicie sau probleme emoționale)
Adaptări ale cerințelor școlar
- Reducerea numărului de teme pentru acasă;
- Dacă nu poate fi însușit scrisul de mână copilul trebuie lăsat să scrie de tipar;
- Strategii vizuale – instrucțiuni scrise pe banca elevului;
- Cheklist-ul temelor – împărțirea temelor dificile în părți simple;
- Orar vizual zilnic;
- Testare orală în locul celei scrise
- Teste ținute într-un timp mai lung și într-un mediul liniștit;
- Explicarea conceptelor abstracte în termeni cât mai concreți;
- Explicarea poveștilor prin întrebări clare – Cine, Unde, Cand, Cum, De ce.
- Sublinierea sau colorarea informației importante din texte;
- Încurajarea parafrazarii;
- Folosirea demonstrațiilor concrete pentru învățarea matematicii;
- Pregătirea tranziției – familiarizarea cu o clasă nouă, un program nou etc.
- Planuri de intervenție comportamentală – analiză funcțională
Situația școlară ideală
- Stabilirea regulilor pe care trebuie să le respecte la școală;
- Rutina activităților zilnice;
- Poster cu orarul zilnic;
- Limbaj clar, instrucțiuni clare, fără noțiuni ambigue;
- Instrucțiuni scrise;
- Locație preferențială – lângă profesor, de preferat în prima bancă pentru evitarea distractorilor;
- Alocarea unui timp suficient pentru oferirea răspunsurilor, repetarea instrucțiunilor
- Monitorizarea ritmului în care copilul își face lecțiile și repetarea instrucțiunilor de continuare a sarcinii;
- Instrucțiuni directe către copil pentru a ne asigura că a înțeles ce are de făcut;
- Atragerea atenției atunci când “se pierde”;
- Feedback imediat al performanței – tabla de tokeni dacă este nevoie.
Învățătorul ideal
- Dispoziție calmă;
- Previzibil în reacțiile emoționale;
- Flexibil în adaptarea curriculei scolare;
- Capabil sa vada aspectele pozitive ale copilului;
- Simtul umorului;
- Atitudine calda, dar fermă
Cheia succesului
- Recunoașterea variabilității în manifestarea TSA;
- Într-o zi bună copilul se va concentra, se va conforma regulilor, va socializa și va învăța “rezonabil”;
- Într-o zi mai puțin bună copilul va fi absorbit de sine, nu va avea încredere în el, nu se va putea conforma regulilor clasei.
Psiholog Anca Dumitrescu, BCBA
Președinte Autism Voice