”M-am trezit într-o dimineață
Și am încercat să pun niște biluțe pe o ață,
Dar mâinile mele s-au împleticit și, dintr-odata, eu m-am simțit dezamăgit și, parcă, nici nu mi-am dat seama.
Așa a început…
De la un bună și o privire caldă,
Cu pași mici, răbdători și multă determinare
Am ajuns să fiu mare:
Să mă prezint frumos și să te întreb ce mai faci, să ne jucăm zgomotos și să fac calcule, desene, să inventez jocuri și să și scriu, să fiu atent și să urmăresc ce se petrece, pentru ca sunt ”cel mai tareeee”!
Poate nu am eu chef în fiecare zi de toate astea și e mai greu,
Mă îmbufnez, îl vizitez pe Domnul
Nu, spun sus și tare, ba în stânga, ba în dreapta;
Dar, cu ajutor și deschidere de la Zanele Cântătoare din Tărâmul Voice,
Mă veselesc iară și o luam din nou la drum!”
Am scris aceste versuri în tentativa de a surprinde o mică parte din ceea ce înseamnă să fiu terapeut și să fiu înconjurată de ”mogâldețe”. Multe sunt de zis, dar dacă stau și mă gandesc un pic, cuvintele ce-mi vin în minte cel mai pregnant sunt: creativitate, determinare, rabdare și pași mici care se adună, facând diferența. Este un drum sinuos, dar presarat cu multe momente de bucurie, văzând că eforturile din fiecare zi se înscriu pe chipurile celor mici în zâmbete și, mai mult decât atât, reușite. Toate acestea se traduc prin evoluție ce, în final, aduce un plus de bine, atât pentru cei mici, pentru mine ca terapeut, cât și pentru familiile implicate în acest proces laborios.”
Mihaela Tanase, Psiholog.