Decenii întregi de studii riguroase arată că experiențele timpurii ale copiilor joacă un rol critic în dezvoltarea creierului acestora. Intervenția timpurie în TSA este extrem de importantă . Centrul pentru dezvoltarea copiilor din cadrul Universității Harvard a sumarizat astfel acest studiu:
– Circuitele neuronale, care crează baza pentru procesul de învățare, pentru comportament și sănătate sunt mult mai flexibile sau “plastice” în primii 3 ani de viață. După aceea, ele devin mult mai greu de schimbat;
– Stresul “toxic” persistent, cum ar fi neajunsuri materiale, abuzul și neglijarea sau depresia severă post partum pot deteriora dezvoltarea creierului, conducând la probleme pe tot parcursul vieții în procesul de învățare, probleme care se vor răsfrânge și în comportament și sănătatea psihică și fizică;
– Creierul este întărit/fortificat de experiențe timpurii pozitive, în special de relații stabile alături de adulți iubitori și responsabili, medii sigure și suportive și o nutriție adecvată;
– Dezvoltarea socială/emoțională timpurie și sănătatea psihică furnizează baza pe care abilitățile cognitive și de limbaj se vor dezvolta;
– Intervenția timpurie de calitate poate schimba traiectoria dezvoltării copilului, rezultatele acestuia în viitor cât și ale familiei și comunității;
– Intervenția este mai probabil să fie eficientă și mai puțin costisitoare atunci când se produce mai devreme.
De ce este esențială terapia în TSA?
– Experiențele timpurii pozitive ajută la dobândirea achizițiilor esențiale care vor asigura succesul unei persoane la școală, la locul de muncă și în cadrul comunității. Terapia pentru copiii care întâmpină anumite probleme s-a dovedit a avea rezultate pozitive impactante incluzând sănătatea fizică, limbajul și comunicarea, dezvoltarea cognitive, dar și dezvoltarea socială și emoțională.
– Familiile ai căror copii beneficiază de intervenție timpurie, sunt capabili să întâmpine nevoile speciale ale acestora de la o vârstă fragedă și să îi susțină pe tot parcursul vieții.
– Beneficiile societății includ reducerea cheltuielilor datorită descreșterii nevoilor de resurse în cadrul educației speciale.
Care sunt nevoile nesatisfăcute?
– Este o nevoie foarte mare pentru intervenție timpurie de calitate.
– Sunt mult mai mulți copii care au nevoie de terapie decât cei care au fost deja diagnosticați.
– Este o nevoie mare de a interveni la timp în cazul copiilor. Studiile arată faptul că la vârsta de 9 luni, doar 9% dintre copiii care au întârziere în dezvoltare sunt eligibili pentru a primi servicii speciale; iar la 24 de luni doar 12 %.
– De asemenea, studiile sugerează că există diferențe rasiale cu privire la copiii de culoare care primesc de până la 5 ori mai puțin ajutor specializat decât ceilalți.
– Copiii mici care experimentează abandonul sunt mult mai predispuși în a avea probleme fizice, dificultăți de învățare, întârziere în dezvoltare, probleme comportamentale și emoționale.
– Există un deficit de profesioniști bine pregătiți și cu experiență în lucrul cu copiii foarte mici cu probleme comportmentale și emoționale.
Artiol oferit de Raluca Vasilescu, Terapeut ABA, RBT