Pe măsură ce incidența autismului la copii crește, multe persoane își dau seama că stau de vorbă cu părinți ai căror copii au autism și nu știu ce să le spună. Ce spui unui părinte care are un copil cu autism?
Oamenii sunt buni și vor să rostească ceea ce trebuie, vor să încurajeze și vor să ofere speranță, însă unele cuvinte nu sunt tocmai potrivite. Iată care sunt lucrurile pe care nu ar trebui să le spui niciodată unui părinte care are un copil cu autism.
-
„Nu poate fi autist pentru că…”
Părinții au auzit deja milioane de motive pentru care copilul lor nu poate suferi de autism atunci când era în procesul de diagnosticare. În plus, deja au petrecut luni întregi încercând să se convingă și pe ei înșiși că nu este așa. Autismul apare în mai multe forme. Este un spectru de abilități și dizabilități. Nu se manifestă la fel la doi copii care au primit același diagnostic.
În schimb, poți spune: „Nu știu prea multe despre autism. Îmi puteți spune mai multe despre asta? Cum se manifestă la copilul vostru?”. Orice părinte va aprecia când i se pun întrebări și când persoanele depășesc stereotipurile. Un părinte își dorește doar ca cei din jur să fie alături de el.
-
„Probabil va trece peste asta”
O persoană care suferă de tulburări din spectrul autist poate să nu evolueze și poate să nu facă progrese importante. Persoanele care au copii cu autism știu deja că autismul poate fi și un plus pentru micuții lor și își doresc ca oamenii să îi accepte exact așa cum sunt. Le-ar plăcea ca cei din jur să le întrebe copiii ce mai fac și ce activități adoră.
-
„Am citit că autismul este cauzat de…”
Nu le menționa încă un studiu care susține că este vina mamei. Nu publica pe pagina de Facebook a părinților niciun articol care susține faptul că o mamă supraponderală sau poluarea au cauzat autismul copilului. În fiecare săptămână apare un nou studiu. Problema cu aceste studii este că sunt corelaționale. Corelația dintre două lucruri nu presupune neapărat că unul l-a cauzat pe celălalt. Și în niciun caz nu îi spune unui părinte că autismul copilului său a fost cauzat de vaccinare.
-
„Am auzit că poți vindeca autismul cu…”
Nu se știe care este cauza apariției autismului și nu există niciun tratament. De fapt, folosirea cuvântului „tratament” cu referire la autism supără foarte mulți adulți care au această condiție. Aceștia nu au o problemă cu ceea ce sunt și nu vor să fie vindecați sau să li se ofere un tratament care să-i facă ceea ce nu sunt.
În plus, există mulți doctori care susțin că au diverse tratamente pentru autism la prețuri uriașe. Acestea nu își fac efectul și au efecte adverse asupra organismului. Pe listă se află creme și loțiuni, camere cu oxigen hiperbaric, saune colorate.
Cei mai mulți părinți încearcă să le ofere copiilor șansa să fie ei înșiși.
-
„Ești eroul meu!”, „Dumnezeu a știut că poți face asta”, „Copii speciali pentru părinți speciali”
Chiar dacă încerci să pari drăguț și să subliniezi faptul că nu ai putea face ceea ce face un părinte cu autism, trebuie să știi că un asemenea părinte este exact la fel ca orice părinte. Este un om normal într-o situație anormală. Face ceea ce face pentru că trebuie să o facă, iar oricine ar face-o dacă s-ar afla în aceeași situație.
Copiii speciali nu sunt trimiși părinților speciali. Unii părinți sunt speciali fără să aibă copii cu nevoi speciale. Unii părinți nu se pricep deloc iar unii dintre aceștia au copii cu dizabilități.
La fel ca orice părinte, părinții care au copii cu autism învață totul pe parcurs. Fac greșeli, plâng, țipă, vorbesc urât și o iau de la capăt a doua zi.
-
Mai rău decât oricare dintre lucrurile de mai sus este să nu spui nimic!
Autismul poate fi o afecțiune care izolează atât persoana cu autism, cât și membrii familiei sale. Ieșitul în oraș și activitățile de familie devin greu de făcut.
Mulți părinți care au copii cu dizabilități se simt perfect confortabil să vorbească despre micuții lor. Sunt la fel de mândri de ei așa cum este orice părinte care are un copil normal.
Vorbește cu un astfel de părinte, pune-i întrebări și ascultă ce are spus. Nimic nu este mai rău decât să taci…