Unul din 68 de copii născuți în Statele Unite este diagnosticat cu o tulburare din spectrul autist, respectiv cu autismul, o problemă de dezvoltare care afectează mai multe funcții ale creierului, în special abilitatea copiilor de a socializa și de a comunica.

Pentru că primele semne de autism nu pot fi observate până în momentul în care copii încep să vorbească și să interacționeze cu cei din jur, medicii nu pot pune un diagnostic sigur până când micuții au vârstă de doi ani, iar limbajul și aptitudinile sociale încep să apară.

Experții susțin că ar putea fi deja prea târziu pentru tratarea și minimizarea efectelor autismului, din moment ce schimbările din creier responsabile pentru ele au avut deja loc. Cu toate acestea, un nou raport publicat în jurnalul „Nature” ar putea oferi părinților o nouă speranță.

Heather Cody Hazlett, psiholog la Carolina Institute of Developmental Disabilities, a folosit tomografii pentru a găsi o formulă de a prezice care bebeluși, începând de la șase luni, ar putea avea un risc mai mare de a face autism.

Echipa s-a concentrat pe bebelușii care aveau frați mai mari diagnosticați cu autism-acești copii au un risc cu 20% mai mare de a avea condiția medicală, comparativ cu nou născuții fără frați afectați.

Hazlett le-a făcut copiilor tomografii, la vârstele de șase luni, 12 luni și 24 de luni pentru a urmări eventualele modificări ce apar la nivelul creierului. Apoi a atribuit tomografiilor diagnosticul de autism atunci când copiii aveau doi ani.

Oamenii de știință au descoperit că micuții care au fost diagnosticați cu autism aveau creierul diferit față de cei care nu dezvoltaseră acest tip de tulburare.

La copiii cu autism, celulele nervoase din cortex, partea din creier responsabilă de primirea informațiilor, inclusiv privirea, mirosul și sunetul, a crescut și s-a extins foarte mult între șase și 12 luni. Această creștere rapidă a dus la o suprafață mai mare a creierului la acești copii, care a contribuit la o creștere mai rapidă a organului în primul an de viață. Atunci când au împlinit doi ani, când primele simptome de autism au devenit vizibile, creierele micuților crescuseră deja într-un ritm total diferit față de cel al copiilor fără autism.

„Cea mai mare concluzie a muncii noastre este că există diferențe mari în creierul unui copil cu autism iar aceste diferențe apar în primul an de viață”, susține Hazlett.
Acest studiu este cel mai complex de până acum. Au luat parte la el 318 de copii din familii cu risc mare de a dezvolta o tulburare din spectrul autist și 117 de copii din familii cu risc scăzut. Aceștia au fost scanați periodic în primii doi ani de viață, petru ca echipa de oameni de știință să poată analiza eficient datele și pentru a putea găsi caracteristici comune.

Bazându-se pe această informație, oamenii de știință au dezvoltat o formulă care poate prezice ce copii, cu vârsta de cel puțin șase luni, au șanse să dezvolte tulburare de spectru autist până la vârsta de doi ani.

Atunci când au folosit algoritmul într-un grup separat de copii cu vârsta de 1 an și care aveau un frate cu autism, formula a prezis cu acuratețe că 8 dintre cei 10 micuți vor fi diagnosticați cu autism.

Formula mai are nevoie de validare prin testarea pe grupuri de mai mulți copii, însă este o piatră de temelie pentru a descoperi care micuți au un risc ridicat de dezvolta acest tip de tulburare. Algoritmul este eficient pentru famiile care au deja un copil cu autism și le oferă timp pentru a începe mai devreme terapia comportamentală cu celălalt copil.

Rezultatele i-ar putea face pe medici și părinți să înțeleagă mai bine că tulburările din spectrul autist reprezintă o schimbare continuă în dezvoltarea copiilor, neexistând doar un eveniment unic care declanșează acest tip de tulburare.